Deşertificarea zonei de sud a ţării nu face decât să-i împingă pe fermieri să se orienteze spre alte culturi care să reziste solului nisipos.
Producţia de grâu va scădea tot mai mult din cauza creşterilor de temperatură înregistrate în ultima perioadă, arată un studiu al Agenţiei Europene de Mediu. Lipsa unor măsuri urgente de salvare va duce, implicit, la deşertificarea părţii de sud a ţării. În condiţiile în care grâul nu prea mai reprezintă o alternativă bună pentru fermierii din această zonă, experţii din sectorul agricol cred că cele mai bune soluţii de cultură pentru această parte a ţării sunt cele de viţă-devie, pepeni şi pomi fructiferi. Constantin Aurel, de profesie inginer horticultor, ne-a explicat avantajele unei culturi de viţă-de-vie chiar dacă aceasta este ceva mai scumpă.
„În zona de sud, omul a făcut foarte multe greşeli. S-au tăiat toate perdelele de protecţie (perdele de copaci - n.r.) care stabilizau vântul. Soluţia este înfiinţarea de ferme pomicole şi viticole, mai ales în zona Bărăganului - altădată «grânarul Europei». Acest gen de culturi sunt prielnice în zonele nisipoase”, ne-a spus inginerul. Potrivit acestuia, la struguri de masă se pot scoate şi 40 de tone la hectar. Dacă pentru prelucrarea unui hectar de vie este nevoie de circa 8.000-16.000 lei, profitul este considerabil, mai ales dacă un kilogram de struguri de masă s-ar vinde cu 1 leu.
Pepenele verde, alternativa oltenească
Ne puteți urmări și pe Google News
În zona comunei Daneţi, din judeţul Dolj, se pare că cea mai viabilă soluţie, dacă până acum era tutunul, la ora actuală este pepenele verde. „Pepenii verzi se cultivă în mai multe variante la noi. Prima este cea de cultivare în folie, după care se transferă planta în ghiveci. Asta pentru recoltele timpurii. Pentru cei obişnuiţi se practică metoda la rece. În total, la noi în zonă sunt cultivate cam 500 de hectare de pepene, din care 100 hectare în folie, restul, la rece”, ne-a declarat Mihai Atitieniei, inginer la Camera agricolă a Centrului Agricol Daneţi. Acesta ne spune că în medie se pot scoate anual 20 de tone de pepene, care se vinde cu 1 leu/kg cel timpuriu şi 0,4-0,6 lei/kg, cel la rece. Potrivit acestuia, prelucrarea unui hectar de pepene costă cam 8.000 lei. „Ce mai «merge la noi» este secara, grâul nu prea mai este profitabil. Înainte când existau uscătoriile, tutunul era cea mai profitabilă cultură”, ne-a mai spus acesta.
În Dobrogea, tot culturile de viţă-de-vie sunt la putere, dovada este chiar cea mai mare podgorie din ţară, Murfatlar. Tot aici, unii fermieri încearcă să cultive preponderent anumite culturi de grâu rezistente la secetă.
În această zonă irigaţiile aproape că sunt inexistente. „Culturile de grâu au fost puse sub semnul întrebării. Au devenit destul de scumpe, mai ales că piaţa grâului este volatilă. Anul acesta s-a instalat deja perioada de secetă nu numai cea atmosferică, ci şi în sol”, ne-a declarat Marcel Cucu, membru al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli în România (LAPAR).
Recomandările noastre
