În timp ce resursele de sare sunt uriașe, în următorii patru ani, deszăpezirea drumurilor din România ar putea fi făcută cu sare din Ucraina sau Muntenegru. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, Compania Națională de Drumuri ar putea apela la importuri pentru a curăța șoselele.

Salrom, singurul producător de sare din România, este în pericol să piardă cel mai important client din țară, după ce oficialii societății au decis să nu depună oferte la licitațiile estimate la 67 de milioane de euro fără TVA, pentru următorii patru ani.

Este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când conducerea societății a luat o astfel de decizie. Dacă în anii trecuți, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) i se reproșa că organizează licitațiilepentruachiziționarea sării în prag de iarnă, acum conducerea SN a Sării invocă condițiile dezavantajoase din caietele de sarcini. Astfel, România riscă să devină importator de sare pentru drumuri, în timp ce zăcămintele de sare sunt uriașe.

Peste 1.000 de angajați riscă să rămână șomeri

Mai mult, la aceasta se adaugă managementul defectuos al societății, care a pierdut în ultima perioadă o mare parte din piețele externe, unde exporta sare pentru drumuri, precum Serbia sau Ungaria. Odată pierdute contractele de sare pentru drumuri, salinele Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Ocna Mureș și Cacica au toate șansele să fie închise și peste 1.000 de muncitori să fie trimiși în șomaj.

Directorul general al Salrom, Cosmin Marinescu, a explicat că anumite condiții dezavantajoase impuse de CNADNR nu au fost acceptate de Consiliul de Administrație al societății. „În caietul de sarcini, toate riscurile cădeau în sarcina furnizorului SNS, neacceptate de Consiliul de Administrație și la care conducerea executivă a formulat obiecțiuni”, a declarat, pentru Capital, directorul general al Salrom.

Potrivit acestuia, cele mai relevante se referă la negarantarea plăților, inexistența unui grafic minim de livrări și lipsa penalităților în cazul renunțării la contract. Oficialii CNADNR infirmă însă explicațiile conducerii Salrom privind neparticiparea la licitația de furnizare sare pentru drumuri în perioada 2016 - 2020. „Clauzele contractuale au fost stabilite de companie pentru procedura de licitație deschisă. Mai mult decât atât, în adresa înaintată de către operatorul economic SC Salrom SRL, au menționat că este necesară o perioadă de minimum 45 de zile pentru obținerea aprobărilor organelor statutare în stabilirea prețului, astfel încât Salrom să poată fi în măsură să-și stabilească oferta”, ne-a transmis conducerea CNADNR.

Exporturile de sare pentru drumuri, în picaj

Dacă în anii anteriori Societatea Națională a Sării exporta aproximativ 100.000 de tone de sare pentru drumuri, în primele șase luni din 2016 producătorul a reușit să vândă numai 13.000 de tone în străinătate.

Jaful „aurului alb”, pe masa procurorilor

Sării nu este nouă. EVZ dezvăluia încă de acum un an şi jumătate neregulile grave care au loc la această companie, devalizată sistematic de cei puşi să o conducă.

„Una dintre cele mai mari avuții ale României – sarea, numită „aurul alb” de cei care nu o au și trebuie să o importe pe bani grei, a ajuns vaca de muls și bătaia de joc a funcționarilor numiți de Guvernul României pentru a o administra eficient”, nota, la finele lui 2014, Evenimentul zilei. Un raport al Curţii de Conturi a României scotea la iveală contracte păguboase, care au prejudiciat societatea cu milioane de euro. După descoperirea lor, Curtea de Conturi a trimis Parchetului o plângere care privește jaful inimaginabil produs la S.N. a Sării.

De pildă, șefii Salrom au exportat „aurul alb” românesc la prețuri de dumping, în perioada 2010-2012, în Ungaria, Serbia și Germania. Prețul de export a fost atât de mic încât nu a acoperit nici măcar costul de producție plus transportul. Dacă ar fi vândut sarea la prețurile de piață corecte, ar fi obținut în plus aproape 1,5 milioane de euro pentru cele 149.000 de tone de sare exportate pe baza contractelor cu trei firme: Octopus Ispari Es KeresKedelmi kft, Maghyar Plastiroute KFT și Trgopromet AD- Serbia.

De asemenea, în 2011, societatea a achiziționat cinci instalații de ambalat sare, în urma a două licitații deschise. Funcționarii S.N. a Sării au cumpărat instalațiile cu „discount”, cu aproape 110.000 euro/bucata, dublu faţă de preţul de catalog al furnizorului. Totodată, Salrom a plătit ilegal servicii de pază, peste numărul de ore din contract şi la suprapreţ.