România. Se anunță noi schimbări în educație, care îi vor afecta pe elevii ce vor începe clasa a VIII-a în acest an școlar și vor intra la liceu în 2025. Modificările par a fi radicale și vor acoperi mai multe paliere, având potențialul de a transforma semnificativ sistemul de învățământ.

Schimbări în educație. Noi programe școlare pentru elevii de liceu

Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 vor beneficia de programe școlare și manuale noi la liceu, precum și de planuri-cadru actualizate. Conform legii educației 198/2023, aceștia vor susține un Bacalaureat cu cel puțin cinci probe scrise și patru probe de competențe, dintre care două la limbi străine. Aceste schimbări fac parte dintr-o reformă amplă prevăzută de legea educației Deca-Iohannis, menită să modernizeze și să adapteze sistemul de învățământ la nevoile actuale.

Elevii care încep ultimul an de gimnaziu în septembrie acest an vor fi primii afectați de această reformă majoră începând din septembrie 2025, când vor intra în clasa a IX-a. Ei vor avea parte de planuri-cadru noi, care vor redistribui orele săptămânale pentru fiecare disciplină, în funcție de profil și specializare.

Cu toate astea, mult zvonitele schimbări din educație au tot fost amânate

Planurile-cadru de liceu reprezintă un subiect de maximă importanță în contextul reformelor educaționale recente. Ministra Ligia Deca a anunțat pe 3 iulie, cu ocazia comunicării primelor rezultate de la Evaluarea Națională, că planurile-cadru pentru liceu vor fi puse în dezbatere publică abia în septembrie. Această amânare vine după ce se stabilise inițial că ele vor fi finalizate și aprobate până la 31 martie. Ministra a dat asigurări că generația care va intra la liceu în anul școlar 2025-2026 va beneficia de programe noi, manuale noi și profesori bine pregătiți, promițând că la începutul anului școlar viitor planurile-cadru vor fi disponibile pentru dezbatere publică.

Istoricul amânărilor privind planurile-cadru de liceu reflectă o serie de întârzieri succesive în respectarea termenelor oficiale. Inițial, un ordin de ministru din septembrie stabilise termenul de 29 februarie pentru finalizarea acestora, dar acest termen a fost ulterior amânat printr-un alt ordin emis în februarie, care a stabilit noul termen la finalul lunii martie. Cu toate acestea, nici acest termen nu a fost respectat, planurile nefiind puse în dezbatere publică. Acum, ministra Deca estimează că acest proces va începe abia în septembrie, încălcând astfel termenul oficial amânat în februarie.

Programele școlare ar urma și ele să fie modificate până la finalul lunii august

Programele școlare pentru liceu sunt programate să fie aprobate pe 30 august 2024, dar această dată pare dificil de respectat având în vedere contextul actual. Ministerul Educației trebuie mai întâi să finalizeze planurile-cadru, care determină numărul de ore alocate fiecărei discipline pe săptămână.

Aceste planuri-cadru sunt esențiale pentru construirea conținuturilor educaționale destinate elevilor și profesorilor. Însă, publicarea planurilor-cadru în dezbatere publică este planificată pentru septembrie, ceea ce face ca termenul de aprobare al programelor școlare la sfârșitul lunii august să fie improbabil.

Elevii care încep clasa a XII-a în septembrie ar fi trebuit să beneficieze de planuri-cadru noi pe parcursul liceului, dar reforma curriculară pentru aceștia a fost blocată de intervențiile politicienilor. Aceasta este prima generație care a trecut prin clasa pregătitoare și ar fi trebuit să continue cu planuri-cadru și programe școlare adaptate la noul curriculum centrat pe competențe.

Schimbări în educație. Bacalaureatul ar putea avea noi probe

Tot în seria de schimbări în educație anunțate se numără și examenul de bacalaureat, precizează edupedu.ro. Astfel, elevii care vor intra în clasa a VIII-a în septembrie 2024 se vor confrunta cu un nou tip de bacalaureat, diferit față de cel organizat conform legii educației din 1995.

Noul bacalaureat, introdus prin Legea Deca-Iohannis, păstrează în mare măsură propunerile formulate în dezbaterile publice din vara anului 2022, când Sorin Cîmpeanu era ministru al Educației. Aceste modificări vizează actualizarea și adaptarea examenului la cerințele și contextul educațional contemporan, oferind o structură care reflectă schimbările și reformele recente din sistemul educațional românesc.

Un aspect de remarcat al noului bacalaureat este introducerea religiei ca disciplină opțională pentru elevii de la profilul uman, inclusă la proba specifică a profilului sau specializării. Aceasta modificare a fost adoptată prin două amendamente ale Comisiei de învățământ în aprilie 2023, în cadrul proiectului de lege a educației.

Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:

• probă orală la limba română
• probă orală la limba maternă
• două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final)
• probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final)
• examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări
• examen scris la limba română
• examen scris la limba maternă
• examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă
• două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie)
• o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final