Profesorii ar putea primi statutul de funcționari publici, fiind astfel mai protejați în școlile din România, conform unui proiect legislativ, aprobat, recent, în Comisia pentru învățământ din Senat. Aceste noi modificări au dezbinat grupurile vocale din Educație în două tabere: pe de o parte, cei care susțin și văd beneficiile acestor schimbări, iar pe cealaltă sunt contestatarii, care cer blocarea lui.

În expunerea de motive a proiectului se arată că, în urma unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste „70.000 de profesori au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de către elevi sau părinţi". Conform noului statut, profesorii vor avea dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare elevilor și vor primi și protecție juridică pentru îndeplinirea acestor măsuri necesare, iar procurorul se poate sesiza din oficiu.

Agresiunea nu e compatibilă cu educația

Inițiativa care le oferă profesorilor mai multă siguranță la locul de muncă „nu trebuie asemănată cu rolul și atribuțiile polițiștilor sau jandarmilor”, susține Ecaterina Andronescu. „În exercițiul funcției, în mod normal, profesorul trebuie respectat, nu batjocorit! Din punctul meu de vedere, legea ar trebui să constate agresiunea manifestată în școli și să conserve relațiile corecte dintre profesori și elevi. Să nu își permită nici elevul și niciun părintele să își bată joc de dascăli. Agresiunea nu este în niciun fel compatibilă cu educația”, a declarat fostul ministru al Educației, pentru EVZ. Pe de altă parte, situația în care unele cadre didactice săvârșesc o abatere disciplinară gravă, care ar pune la îndoială buna lor stare psihică, nu va mai fi evaluată de un singur specialist. Se va constitui o comisie de medici la nivel județean care va da avizul necesar pentru continuarea activității profesionale.

Elevii cer blocarea proiectului

Schimbarea nu este pe placul elevilor, care contestă corectitudinea proiectului legislativ, prin vocea consiliului reprezentativ: „Această măsură nu va aduce niciun beneficiu sistemului educațional, întrucât va conduce la o inerentă destabilizare a relațiilor dintre elevi, profesori și părinți. Măsura este una lipsită de fundament juridic. În cazurile în care profesorii chiar sunt agresați de elevi, pot fi invocate legi care sunt deja în vigoare”, a declarat, pentru EVZ, Antonia Pup, președinte Consiliul Național al Elevilor.

 

„Pedagogia este o artă, calitatea de funcționar public este un statut!”

Radu Szekely (foto), expert educațional al Comisiei Europene și al Ministerului Educației, a explicat pentru EVZ ce ar înseamna ca profesorul să devină funcționar public: „În principiu, sunt de acord cu acordarea statutului de funcționari publici cadrelor didactice și personalului din învățământ, dar nu și cu motivele pe care este fundamentat actualul proiect. Adică se pornește de la o premisă greșită - nu de la aceea că profesorul furnizează un serviciu public, ci de la aceea că profesorul trebuie protejat împotriva unor acte de violență. I se acordă o pseudo-autoritate pentru că singura diferență între ce e acum și ce ar urma să fie este că un posibil act de violență împotriva profesorului va fi pedepsit mai aspru, ca ultraj. Dar asta nu înseamnă că meseria de profesor va recăpăta valențele și respectul ce i se cuvin. Și nici nu aduce profesorul la situația în care să poată lucra mai bine la clasă. Nu cred că profesorii își doresc să fie priviți cu teamă în exercițiul funcțiunii de către elevi și părinți, atâta vreme cât tot vorbim de o atmosferă colaborativă la clasă. Trebuie să ne hotărâm, ca societate, dacă vrem un profesor autoritar, eventual cu sprayuri paralizante la centură, ori un profesor care încurajează dialogul și cooperează cu familia și copiii. Deci premisele de la care se pleacă în discursul public sunt greșite, pentru că nu acesta ar trebui să fie scopul legii”, a declarat Radu Szekely.

Crește calitatea actului didactic

Funcționarul public are niște obiective operaționale clare, stabilite prin fișa postului, și pe baza acestora este evaluat. Radu Szekely spune că „nu ar fi rău ca acest principiu să se aplice și personalului din învățământ, în mod transparent, și să trecem dincolo de acumularea de hârtii care îi îngroapă pe oameni. Profesorii nu ar mai fi titulari ai unui sistem aparte, izolat, ci ar fi angajați ca și funcționari publici. Detașările nu ar mai fi posibile pe o durată mai mare de șase luni, ceea ce ar putea crește calitatea actului didactic, în sensul că profesorii care își iau posturi în mediul rural, de exemplu, ar trebui să se prezinte la acel post, neputând să se detașeze în perpetuitate pe un post ținut blocat într-un mare oraș. Iar angajatorul ar avea posibilitatea să detașeze în interesul serviciului pe anumite posturi, adică profesorii ar putea fi trimiși să lucreze pentru o perioadă în anumite zone sau școli unde nu sunt acoperite orele”.

 „Ultrașii” profesorilor „Să nu punem semnul egal între pedagog și funcționar public, pentru că sunt două lucruri diferite. Pedagogia este o artă, pe când calitatea de funcționar public este un statut. Nu înseamnă că profesorii vor folosi acest statut pentru a se impune în fața elevilor, nu-mi imaginez un profesor numindu-și și tratându-și elevii ca „ultrași”, ca urmare a acordării acestui statut. Probabil sunt unii care o fac deja, dar aceia nu au ce căuta în învățământ. Și noua legislație dă posibilitatea să fie eliminați mai ușor, prin alte forme de evaluare și prin alt tip de relație contractuală”, conchide Radu Szekely.