Schimbări importante în Codul fiscal. Tranzacțiile imobiliare sub 450.000 nu vor mai fi raportate la ANAF de către notari

Schimbări importante în Codul fiscal. Tranzacțiile imobiliare sub 450.000 nu vor mai fi raportate la ANAF de către notari Sursa foto: Arhiva EVZ

Pe lângă modificările legate de tranzacțiile imobiliare din Codul fiscal, 2023 vine cu alte taxe și impozite. Modul de calcul și limitele procentuale ale impozitelor aplicate imobilelor deținute de către persoanele fizice sau juridice din România sunt stabilite prin legea 227/2015 (Codul fiscal) actualizată.

S-a stabilit că notarii trebuie să raporteze la ANAF tranzacțiile imobiliare aflate sub plafonul neimpozabil de 450.000 de lei, însă de la 1 ianuarie 2023 această obligație a dispărut. Modificarea este prevăzută în OG 16 din 2022.

OG 16 din 2022 prevede ca notarii să nu mai fie obligați să raporteze la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) tranzacțiile imobiliare mai mici decât plafonul neimpozabil în valoare de 450 de mii de lei. Spre comparație, la începutul anului trecut, notarii trebuiau să facă acest lucru, care era prevăzut în OG 11 din 2022.

La momentul actual, notarii au mai multe obligații la Agenția Națională de Administrarea Fiscală (ANAF) atunci când vine vorba de depunerea semestrială a unei declarații informative. Astfel, potrivit legislației în vigoare, notarii sunt obligați să depună la ANAF o declarație informativă referitoare la transferurile de proprietăți, fiind neapărată nevoie, pentru fiecare tranzacție, de elemente precum părțile contractante, valoarea înscrisă în documentul de transfer, impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și taxele notariale aferente transferului, potrivit Capital.ro.

Ne puteți urmări și pe Google News

OG 16 din 2022, prevederi pentru notari

Pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este publicată Ordonanța 16/2022 din 15 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale.

Astfel, „în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.5 şi 8 din Legea nr. 186/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă (…)

99. La articolul 291, după alineatul (3^2) se introduc trei noi alineate, alin. (3^3) – (3^5), cu următorul cuprins:

„(3^3) Prevederile alin. (2) lit. l) se aplică până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv.

(3^4) Prevederile alin. (3) lit. m) şi n) se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

(3^5) Se organizează «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023», în format electronic, pe baza informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3, autentificate începând cu data de 1 ianuarie 2023. Procedura privind organizarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023» se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Notarii publici au obligaţia:

  • a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA de 5%, prin consultarea «Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023», înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;
  • b) să completeze «Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023» la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3;
  • c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);
  • d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (3) lit. c) pct. 3 cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.”

Cum se calculează impozitul/taxa pe clădirile nerezidenţiale

„1) Pentru clădirile nerezidenţiale şi clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(2) Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

(3) Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

(4) În situaţia în care valoarea din studiile de piaţă administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România este mai mică decât ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată pe site-ul ANAF.