În Parlamentul European se discută, în acest moment, regulamentul privind plățile ce vor fi alocate prin politica agricolă comună (PAC) din perioada 2021-2017. „Au fost redeschise o serie de articole de către actualul Parlament European, pentru că vechiul parlament aprobase o anumită formă a regulamentului. Articolul 15 privitor la plafonarea plăților pentru fermele mari nu a fost redeschis. În acest moment, prevederile legislației dezbătute de vechiul Parlament European arată că plafonarea plăților este voluntară, dar statul membru are alternativa de a aloca 10% din buget pentru a finanța fie fermele mari, fie fermierii mici și mijlocii”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură al Parlamentului European.

Un element esențial este legat de realizarea unei strategii naționale pentru perioada 2021-2024. „Ne propunem să realizăm acest plan printr-o consultare cu fermierii”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

O temă sensibilă pentru agricultura românească este trecerea de la agricultura producătoare de materii prime la procesarea produselor. „Trebuie să adăugăm plus valoare. Este inadmisibil să exportăm porumb boabe și să importăm făină de mămăligă, să exportăm animale vii și să importăm mezeluri, să exportăm grâu și să importăm pâine congelată. În viitorul exercițiu bugetar vor fi alocate 6,7 miliarde euro, din pilonul doi, pentru dezvoltarea unităților de procesare”, a explicat Daniel Buda, europarlamentar.

Printre temele ce se doresc a fi redefinite de actualul Parlament European este cea privind definirea fermierului activ. „Cine sunt beneficiarii fondurilor europene? Ne dorim ca banii să ajungă la cei care produc și nu la fermierii de canapea”, a spus Daniel Buda.

În ceea ce privește componenta de mediu și de schimbări climatice, statul membru are posibilitatea să aloce 20% din sumele bugetare europene totale, dar prioritățile trebuie să se regăsească în planul național strategic. De asemenea, pentru cercetarea agricolă vor fi alocate 10 miliarde de euro.

În ceea ce privește viitoarea politică agricolă comună, Mihail Dumitru, director general adjunct la Direcția Generală Agricultură a Comisiei Europene, a explicat situația la zi: „Ne aflăm în procesul de codecizie a Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European, care vor trebui să adopte propunerile Comisiei Europene. Trebuie spus că bugetul pentru PAC a scăzut de la 37,6% din bugetul total european la 28,5%. Scăderea este cauzată de Brexit și de alocarea bugetului către o serie de alte priorități. În total, bugetul PAC propus va fi de 365 de miliarde de euro. Este o reducere bugetară cu 5% față de actualul exercițiu financiar. România va câștiga la plățile directe, dar va pierde la finanțarea de dezvoltare rurală. Dar, poate crește contribuția națională”.

Uniunea Europeană este interesată de alocarea bugetului pentru agricultură. Astfel, în România, numărul de beneficiari a scăzut de la 1.200.000 la aproximativ 800.000. În schimb, numărul beneficiarilor sumelor de peste 100.000 euro a crescut.

Viitoarea PAC are o serie de obiective: creșterea alocărilor pentru de climă și protecția mediului, se dorește o mai bună distribuție a sprijinului financiar (fermierii câștigă cu 40% mai puțin decât media din restul economiei), înnoirea generațiilor este o temă care preocupă toate statele membre ale UE și, prin viitoarea PAC, se va realiza o coerență în acțiuni la nivelul Uniunii. De asemenea, se pune accent sporit pe inovare. „Vorbim de digitalizare, inteligență artificială, de big data și fermierii vor trebui să aibă cunoștințe și echipamente. Se pot finanța prin PAC, dar trebuie ca România să introducă în planul național strategic prioritățile”, a declarat Mihail Dumitru.

 

Te-ar putea interesa și: