Statistica ultimilor ani ne arată că este cu mult mai profitabil, adeseori, să faci taman invers decât ce te învață specialiștii la buletinele de știri de maximă audiență. De la escrocheria Caritas și până astăzi, cele mai mari tunuri s-au dat cu sprijinul sau prin manipularea mass-media.
În 1991, Ioan Stoica, un contabil obscur din Făgăraș, a pus la cale prima mare escrocherie de după Revoluție – afacerea Caritas – un joc piramidal în care le promitea deponenţilor că, după trei luni, vor câştiga de opt ori suma investită. Mii de români, adevărate fluvii umane, se scurgeau zi de zi spre Cluj, din toate colţurile ţării, și făceau cozi uriașe în faţa sediului ziarului „Mesagerul transilvan”, în care erau publicate listele norocoşilor.
Ioan Stoica le dădea câștigul ca fiind sigur: „Cei care se înscriu la joc trebuie să renunţe la scepticism şi, o dată suma încasată, să continue jocul. Cu cât se înscriu mai mulţi, cu atât numărul celor care câştigă este mai mare şi ritmul plăţilor este mai rapid”, își îndemna el viitoarele victime.
Românii l-au crezut şi i-au dat pe mână bani grei - Mugur Isărescu spunea, la acea vreme, că o treime din economiile populației era investită în jocul piramidal. Când schema escrocheriei a început să dea semne de oboseală a intrat în scenă Mihai Tatulici. În mare vogă la acea vreme, prezentatorul TV a realizat un amplu interviu pe TVR (practic singura televiziune, pe atunci) cu escrocul Stoica. Îmi revine și acum în minte imaginea acelui Mihai Tatulici care se întreba, ipocrit, dacă nu cumva escrocul din fața lui chiar a descoperit rețeta succesului și a averilor nemuncite pentru români. Urmarea interviului a fost dezastruoasă – alte sute și mii de creduli i-au dus toți banii lui Stoica să-i înmulțească – ba unii și-au vândut chiar și casele. În octombrie 1993, plățile au încetat, iar în august 1994 Caritas şi-a declarat falimentul. 300.000 de oameni au rămas pe listele de aşteptare pentru 450 de milioane de dolari pe care nu mai aveau să-i mai primească niciodată. Banii ajunseseră, în bună parte, în buzunarele unor politicieni, politişti, SRI-şti sau în ale apropiaţilor acestora.
Ne puteți urmări și pe Google News
Dincolo de Justiție, vinovați moral pentru bieții oamenii rămași fără case sau fără economiile de-o viață sunt, în opinia mea, și Mihai Tatulici (denumit „spălătorul de cadavre” într-un editorial al lui Ion Cristoiu) dar și ceilalți ziariști de presă scrisă sau audiovizual care i-au înnebunit pe români, aproape zi de zi, cu povești despre „succesul” afacerii Caritas.
Folosirea căilor de comunicare media pentru a-i manipula pe oamenii de rând a fost perfectată în anii ce au urmat, iar rolul lui Tatulici a fost distribuit „specialiștilor” din piață care să explice românului care sunt oportunitățile de investiții și mai ales care sunt cele mai bune modalități pentru a-și pune economiile „la adăpost”. Să ne amintim doar de „miracolul” SAFI, unde specialiștii nu mai conteneau să laude randamentul fondului de investiții, de FNI, de „fenomenul” Dacia Felix, de „oportunitatea” Dracula Park” sau, mai recent, de îndemnurile insistente, în pragul crizei imobiliare, de a cumpăra case și apartamente scumpe pe motiv că prețurile acestora ar urma, pasămite, „să explodeze”.
Tot în acea perioadă (2006-2008) a apărut şi „chilipirul” creditelor în franci elveţieni. Memoria peliculei, dar şi, mai nou, a Internetului, reţine numeroşi „analişti financiari” şi „reputațI specialişti” în domeniul bancar care au comentat, au analizat, ba chiar ne-au și sfătuit, aproape fără rezerve, să luăm credite în franci elvețieni, cea mai „stabilă” dintre monede. Analizele lor au fost prezentate de televiziuni la principalele buletine de știri, dar și pe prima pagină a multora dintre ziare, dornice să facă audiențe sau tiraj din oferirea de sfaturi utile pentru cititori sau telespectatori.
S-au făcut, calcule, grafice, simulări, care demonstrau cât de avantajoase sunt noile credite, cu mult mai bune decât cele în lei sau în euro. Toate, dar absolut toate, bazate pe „analizele” și previziunile false, privind stabilitatea francului elvețian. Rezultatul - mai mult de 75.000 de români și tot atâtea familii au luat credite pe 20 sau 25 de ani și s-au îndatorat, s-au nenorocit practic, în timp ce 11 mari bănci au înregistrat câștiguri uriașe. Crede cineva că toți acei „specialiști” nu știau, nu aveau niciun semnal, că francul elvețian va exploda, în doi sau în trei ani?
Recomandările noastre
