Relatările presei internaționale se bazează pe milioane de documente, care susțin existența unei rețele clandestine în jurul lui Vladimir Putin, legături de afaceri ale membrilor Comitetului de etică al FIFA și alte sute de astfel de cazuri. Kremlinul a negat imediat că dezvăluirile ar fi reale și spune că se încearcă discreditarea lui Putin, iar oficialii din fotbal au catalogat informațiile ca fiind „ridicole”.

Totuși, alte guverne, precum cel britanic, francez, australian și mexican, au început anchete de evaziune fiscală.

Documentele aparțineau firmei de avocatură Mossack Fonseca din Panama, iar actele se referă la ultimii 40 de ani și au în vedere 140 de politicieni, mulți oameni de afaceri, sportivi sau artiști, potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, care a anchetat această filieră, împreună cu peste 100 de organizații media.

Mossack Fonseca cunoștea, conform auditului din 2015, identitatea reală a proprietarilor a doar 204 din cele 14.086 de firme pe care le crease în Seychelles.

Rolul firmelor offshore

La bază, offshore-urile sunt folosite ca instrument de evitare a impozitelor, fiind înfiinţate în ţări cu un nivel de taxare foarte redus sau chiar zero, de aici şi denumirea lor de „paradisuri fiscale”. Ele sunt frecvent utilizate de multinaționale, de pildă, care exportă profitul acolo unde le convine, majorânduși astfel câștigurile. Destinaţiile cel mai întâlnite sunt Delaware din SUA, Belize, Seychelles, Panama, Costa Rica, St. Vincent sau Malta, Cipru şi Irlanda.

O companie offshore nu este în sine ilegală, însă faptul că protejează identitatea acţionarilor a deturnat aceste entităţi spre zona neagră a economiei. Astfel, investitori secreți au acaparat, prin offshore- uri, zone întregi din economiile lumii, fie că vorbim de imobiliare, investiții financiare speculative, industrii sau resurse naturale. Vorbim însă şi de traficul de arme, de diamante, de droguri sau chiar cu fiinţe umane. Sunt bani negri, care au circulat în sistemele financiare ale lumii, alimentând crima organizată și privând guvernele de taxe.

Un raport comandat de Tax Justice Network, în 2012, arăta că superbogații lumii au ascuns în offshore-uri nu mai puțin de 21.000 de miliarde de dolari, echivalentul PIBurilor SUA şi Japoniei la un loc. Marile bănci par să fie pilonul de bază al acestor construcții complexe și greu de urmărit.

În România, un studiu KeysFin de anul trecut stabilea că aproximativ 20% dintre firmele cu acționari persoane juridice și aproape 30% din afacerile lor au legatură cu paradisurile fiscale. În funcţie de interes, doritorii pot cumpăra şi companii offshore „de raft”, care au deja câțiva ani de activitate în spate și dau bine la o privatizare, unde nu pot să apară cu firme nou-nouțe.

Frank Timiş şi Roşia Montană

Baza de date a firmei Mossack Fonseca îl include şi pe Frank Timiş. Numele lui este foarte cunoscut în România, fiind iniţiatorul afacerii Roşia Montană, de exploatare a celui mai mare zăcământ aurifer din Europa. Timiş şi-a mai concentrat afacerile în Africa, devenind proprietar pe cel mai mare zăcământ de fier de pe continent, dar şi pe un zăcământ de mangan sau o mină de diamante. În 2011, a ocupat locul 1.057 în topul bogaţilor lumii realizat de Forbes, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.


FOTO: Frank Timiş



Corneliu Iacobov şi Rafo

De numele lui Corneliu Iacobov se leagă unul dintre cele mai mari dosare de faliment din industria românească: rafinăria Rafo Oneşti, fiind primul proprietar privat al acesteia. Fostul politician PSD supranumit “Împăratul Moldovei” se află acum la închisoare tocmai pentru afacerile desfășurate cu rafinăria din Onești, în 2012 fiind condamnat la şapte ani de detenţie. Băcăuanul a fost pus să plătească 19 milioane de lei către Rafo, însă procurorii nu au dat de urma offshore-urilor care îi ascund averea.


FOTO: Corneliu Iacobov



Steinmetz, aurul şi petrolul

În ambele cazuri, Roşia Montană şi Rafo, este implicat şi Benjamin Steinmetz. Cu o avere de peste două miliarde de dolari, este considerat cel mai avut om din Israel, potrivit Rise Project. Una dintre companiile sale, BSG Resources, este cel mai important acționar din proiectul aurifer, dar compania a preluat, după 2000, controlul la Rafo şi Dărmăneşti. Numele lui Steinmetz apare şi în scandalul retrocedărilor de terenuri în care este implicat prinţul Paul de România.


FOTO; Benjamin Steinmetz



Zeci de lideri ai lumii, cu averi ascunse

Despre Vladimir Putin (foto, stânga jos) sunt informații indirecte, legate de o rețea clandestină, operată de asociați și prieteni ai săi, fiind vorba despre 2 miliarde de dolari.


FOTO: Vladimir Putin



Pe lista cu averi ascunse se află un fost premier, Ion Sturza, și alți 22 de cetățeni moldoveni. Potrivit jurnaliştilor de la Rise Moldova, documentele arată legăturile offshore ale fostului premier moldovean Ion Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, dar și cu primul director al filialei Rompetrol la Moscova, Constantin Luţenko. Cei trei au fost parteneri de afaceri în paradisul fiscal „Markside Holdings Limited”, înregistrat în Insulele Virgine Britanice.


FOTO: Petro Poroșenko



Dezvăluiri ample

Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko (foto, dreapta sus), și el menționat de „Panama Papers”, i-a cerut demisia Oleg Liașko, liderul Partidului Radical din Ucraina.

Pe listă se mai află foști și actuali oficiali: președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, Li Peng, premierul chinez (1988-1998), președintele actual al Argentinei, Mauricio Macri; un fost premier al Georgiei, Bidzina Ivanishvili; Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, premierul actual al Islandei, vicepreședintele Irakului, Ayad Allawi (2014-2015), premierul Iordaniei, Ali Abu al-Ragheb, tatăl premierului britanic David Cameron, Ian Cameron, care a murit în 2010; parlamerntari, oameni de afaceri, consilieri, guvernatori, șefi ai serviciilor secrete, judecători, comandanți ai armatei, diplomați din Africa, Asia, America Centrală și Europa și jurnaliști.