Scăderea indicatorului de Încredere Macroeconomică CFA România și perspectivele economice pentru următoarele 12 luni

Sursa foto: Hotnews

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o scădere semnificativă în luna august 2024, coborând cu 5,2 puncte, ajungând la valoarea de 46,8 puncte. Această diminuare reflectă o creștere a incertitudinii economice și a perspectivelor negative cu privire la evoluția economiei în următoarea perioadă. Principalul factor care a determinat această scădere este diminuarea componentei de anticipație cu 10,2 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a înregistrat o ușoară creștere de 4,9 puncte.

Inflația și previziunile privind leul și economia

În ceea ce privește rata inflației, estimările pentru următoarele 12 luni indică o valoare medie de 4,95%, o creștere față de proiecțiile anterioare. Cu toate acestea, 50% dintre analiștii financiari participanți la sondajul realizat de Asociația CFA România anticipează o reducere a ratei inflației în acest interval. Alți 33% dintre respondenți se așteaptă la o stabilizare a acestui indicator, ceea ce sugerează o incertitudine persistentă cu privire la evoluția prețurilor.

Un alt aspect important este deprecierea leului, prevăzută de 89% dintre analiști pentru următoarele 12 luni. Estimările pentru cursul de schimb EUR/RON indică o medie de 5,0098 lei pentru un euro în următoarele 6 luni, iar pe termen de 12 luni, valoarea anticipată crește la 5,0735 lei/euro.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 17 septembrie 2024. Regulile jurnalistului ale lui Roald Dahl 

Marele cutremur, tot mai aproape? Când așteaptă specialiștii un seism devastator

Piața imobiliară și deficitul bugetar conform analizei CFA România

Pe piața imobiliară, previziunile pentru următorul an sunt mixte. Aproximativ 39% dintre participanți prognozează o stagnare sau chiar o scădere a prețurilor proprietăților rezidențiale din orașe. În contrast, 22% dintre analiști cred că prețurile vor continua să crească, în timp ce majoritatea (67%) consideră că acestea sunt supraevaluate în prezent.

În ceea ce privește deficitul bugetar, prognozele pentru anul 2024 indică o creștere până la 7,3% din PIB, o valoare îngrijorătoare care ar putea pune presiune suplimentară pe politicile fiscale și pe economia națională. În acest context, așteptările pentru creșterea economică au fost revizuite în scădere, la doar 2%, reflectând îngrijorări cu privire la capacitatea economiei de a se redresa rapid.

Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, a subliniat că aceste evoluții reflectă o încetinire a economiei, combinată cu anticipațiile privind un deficit public foarte ridicat, ceea ce ar putea duce la o creștere a fiscalității în anul următor. Totodată, datoria publică, ca procent din PIB, este estimată să crească la 55% în următoarele 12 luni.

În concluzie, perspectivele economice pentru România pe termen scurt rămân incerte, iar evoluțiile macroeconomice vor fi influențate de factori interni și externi, în special în contextul fiscal și al piețelor financiare.