Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a subliniat miercuri că aderarea României la zona euro depinde de respectarea unor criterii specifice stabilite de Regulamentul Comisiei Europene, printre care se numără și sustenabilitatea finanțelor publice ale țării. El a punctat faptul că perioada 2025-2027 va fi una plină de provocări, având în vedere că bugetul de investiții va atinge până la 8% din PIB.

În contextul pregătirilor pentru aderarea la zona euro, Boloș a evidențiat dificultățile economice iminente și nevoia de a menține stabilitatea financiară. Investițiile planificate pentru următorii ani sunt considerabile și vor solicita o gestionare atentă pentru a nu compromite sprijinul acordat companiilor și economiei în ansamblu.

România nu poate trece la moneda euro. Motivele invocate de autorități

Ministrul Finanțelor a discutat despre aderarea României la zona euro, subliniind importanța respectării criteriilor de convergență stabilite de Regulamentul Comisiei Europene. El a indicat că unul dintre aceste criterii este legat de sustenabilitatea finanțelor publice, ceea ce necesită o strategie atentă și echilibrată, mai ales într-o perioadă în care țara implementează numeroase proiecte de investiții.

Conform declarațiilor sale, perioada 2025-2027 va aduce provocări majore, având în vedere că bugetul de investiții al României este estimat să ajungă până la 8% din PIB. În acest context, va fi crucial să se mențină un echilibru între implementarea investițiilor și sprijinul acordat mediului de afaceri, pentru a nu compromite competitivitatea națională pe piața europeană.

Marcel Boloș a menționat că modelul Bulgariei, care a îndeplinit majoritatea criteriilor de convergență exceptând inflația, nu a fost ideal în contextul investițiilor. Totodată, ministrul a subliniat că România trebuie să evite adoptarea unor măsuri care ar putea dezavantaja mediul de afaceri și să adopte o abordare care să asigure atât dezvoltarea economică, cât și stabilitatea financiară necesară pentru integrarea în zona euro.

Ministrul de Finanţe spune că trebuie să avem răbdare

Ministrul de Finanțe a subliniat necesitatea răbdării în contextul actual, afirmând că, în perioada 2026-2027, România trebuie să se concentreze pe implementarea investițiilor. Abia după această etapă dificilă, ajustările fiscale și bugetare vor putea fi realizate cu mai multă ușurință.

„Eu sper, totuşi, că avem cu toţii înţelepciunea şi răbdarea necesară pentru ca proiectele de digitalizare pe care le-am început, proiectele care ţin de combaterea evaziunii fiscale şi restructurarea sistemului de cheltuieli să ne ducă spre obiectul acesta măreţ pe care îl avem, încât ajustarea fiscal bugetară să nu fie un impediment pentru România de a nu adera la zona euro.

Este vorba de o conlucrare între toţi actorii din mediul economic şi social, încât la final să obţinem o ajustare fiscal-bugetară cât mai rapidă, dar rezonabilă şi fără a face victimă investiţiile care sunt piatra de temelie pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a ţinut să menţioneze Boloş.

Raportul Comisiei Europene arată că țara noastră nu îndeplinește niciun criteriu de convergență

Recent, Comisia Europeană a stabilit că România nu întrunește condițiile necesare pentru a adopta moneda euro, conform unei evaluări realizate la sfârșitul lunii iunie. Raportul elaborat de Executivul european a examinat atât compatibilitatea juridică, cât și îndeplinirea criteriilor de convergență de către țara noastră, inclusiv alți factori relevanți.

În documentul intitulat „Raportul de convergență pe 2024”, se analizează progresele făcute de șase state membre, printre care România, în direcția integrării în zona euro. Această evaluare include și Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, fiecare dintre acestea având angajamentul juridic de a adopta moneda europeană.

Un aspect important menționat în raport este faptul că legislația românească nu respectă pe deplin cerințele stabilite de articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care include criteriile de la Maastricht. Din păcate, țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii fundamentale, cum ar fi stabilitatea prețurilor și soliditatea finanțelor publice.