Justitie
Șase magistrați au dat România în judecată la CEDO. Miza: restanțe salariale de aproape 300.000 de euro
Sursa foto: CEDO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Șase magistrați români au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după ce statul nu ar fi achitat integral sau la timp drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Curtea urma să se pronunțe joi, 22 octombrie 2026, în cauza care privește legalitatea eșalonării acestor plăți și respectarea drepturilor recunoscute prin deciziile instanțelor naționale.
Litigiul, cunoscut sub numele de Andriescu și alții împotriva României, poate avea implicații dincolo de situația celor șase reclamanți, în contextul în care statul are de achitat restanțe salariale acumulate în sistemul judiciar.
Totuși, amploarea efectelor unei eventuale hotărâri favorabile magistraților depinde de soluția Curții și de considerentele acesteia.
Cine sunt magistrații care au sesizat CEDO
Printre reclamanți se numără Roxana Andriescu, de la Curtea de Apel București, Voicu Ionel Pușcașu și Florina Mihaela Pușcașu, de la Tribunalul Hunedoara, precum și Maria Ștefania Pavel, Mirela Hancăș și Florica Tanța Piroș, magistrați pensionari la momentul relatărilor publicate despre cauză.
Cererile au fost depuse în anii 2023 și 2024. Potrivit informațiilor publicate de HotNews, cinci dintre reclamanți aveau de recuperat, în total, 275.735 de euro. Pentru al șaselea reclamant, suma nu era indicată în datele consultate de publicație.
De ce au ajuns restanțele salariale la Strasbourg
Înainte de a sesiza CEDO, reclamanții au obținut hotărâri definitive ale instanțelor din România prin care mai multe instituții publice au fost obligate să le plătească drepturi salariale.
Problema reclamată nu privește, așadar, doar stabilirea sumelor datorate, ci și executarea efectivă a hotărârilor. Magistrații susțin că plata a fost întârziată sau realizată doar parțial, inclusiv ca urmare a măsurilor de eșalonare adoptate de Guvern prin ordonanțe de urgență.
Printre actele normative invocate în cauză se numără OUG nr. 114/2018, OUG nr. 130/2021 și OUG nr. 115/2023.
Reclamanții au invocat articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil, precum și articolul 1 din Protocolul nr. 1, referitor la protecția proprietății.
În esență, argumentul lor este că o hotărâre judecătorească definitivă trebuie executată efectiv, iar amânarea repetată a plăților poate afecta drepturile recunoscute de instanțe.
Ce impact ar putea avea hotărârea CEDO
Miza cauzei depășește sumele individuale solicitate de reclamanți. În România există numeroase litigii privind drepturi salariale din sistemul judiciar, iar executarea hotărârilor definitive implică obligații financiare importante pentru bugetul public.
Într-un material publicat în mai 2026, G4Media relata că Guvernul încerca să centralizeze datele privind sumele achitate și cele încă datorate în baza hotărârilor judecătorești referitoare la drepturile salariale ale personalului din justiție.
Judecători. Sursa foto: AI
Datele disponibile atunci indicau că numai Ministerul Public raportase 1,7 miliarde de lei plătiți procurorilor și alte 1,12 miliarde de lei restante, la nivelul anului 2025. Aceste valori se refereau la situația prezentată de instituție și nu reprezentau totalul datoriilor statului către toți magistrații.
O eventuală constatare a încălcării Convenției ar trebui analizată în funcție de motivele reținute de Curte. Ea nu ar însemna automat că toate creanțele salariale din sectorul public trebuie achitate simultan, fără examinarea situației juridice a fiecărei categorii de beneficiari.
O cauză distinctă de procesul privind cele cinci miliarde de lei
Litigiul de la CEDO trebuie diferențiat de procesul intern câștigat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.
La 9 octombrie 2026, AGERPRES relata că ÎCCJ obținuse menținerea hotărârii prin care Executivul fusese obligat să achite drepturi salariale restante, într-un dosar cu o miză estimată la aproximativ cinci miliarde de lei.
Cele două proceduri au legătură prin tema restanțelor salariale, însă au obiecte și părți diferite. Decizia instanței supreme din România nu trebuie confundată cu hotărârea pe care CEDO urma să o pronunțe în cauza celor șase magistrați.
Ce trebuie urmărit în continuare
Elementul decisiv este soluția oficială a Curții Europene a Drepturilor Omului și motivarea acesteia. Acestea vor arăta dacă România a încălcat drepturile invocate de reclamanți și ce consecințe juridice rezultă din hotărâre.
La momentul verificării surselor folosite pentru acest material, nu am identificat o confirmare oficială a rezultatului pronunțării din 22 octombrie 2026. În lipsa acesteia, procesul nu poate fi prezentat în mod verificat drept câștigat de magistrați.
Recomandările noastre
