Sánchez încearcă să împiedice ca diviziunea nord-sud să frustreze președinția spaniolă a UE

Sánchez încearcă să împiedice ca diviziunea nord-sud să frustreze președinția spaniolă a UE Pedro Sanchez / Sursa: INQUAM_Photos

Președintele Guvernului Spaniei încheie prima parte a unui turneu care îl va duce să viziteze principalele capitale europene înainte de a-și asuma mandatul de șase luni.

Europa se confruntă cu un orizont decisiv. Peste un an şi un pic, în mai 2024, au loc alegerile europene, iar consecințele pandemiei de Covid-19 și ale războiului din Ucraina au scos la iveală slăbiciunile și neajunsurile Bătrânului Continent. În acest cadru, Spania preia președinția rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a acestui an. La Palatul Moncloa, oamenii sunt conștienți de importanța timpului și a imaginii care se transferă din această piatră de hotar, motiv pentru care lucrează de luni de zile la pregătirea acestui eveniment. Pedro Sánchez este profund implicat într-un turneu, în cinci capitole, în care se va duce să viziteze principalele capitale europene înainte de 1 iulie pentru a "pregăti terenul". Obiectivul lui este acela de a evita ca diviziunea dintre nord și sud, politica blocurilor, să-i frustreze mandatul la cârma UE.

UE trebuie să facă pași importanți

Președinția spaniolă coincide în timp cu mahmureala alegerilor municipale și regionale și cu preludiul alegerilor generale de la sfârșitul anului. Îi conferă lui Sánchez o fereastră puternică de expunere la interior și, mai ales, la exterior, deși experții de campanie sunt de acord că un eveniment ca acesta nu mișcă prea mult votul. În orice caz, chiriaşul din La Moncloa este hotărât ca mandatul lui să atingă cel mai înalt nivel de succes posibil. Asta explică programul internațional intens al lui Sánchez, care săptămâna aceasta l-a determinat să viziteze Irlanda, Danemarca și Finlanda. Aceste ultime două ţări au poziții îndepărtate față de Spania în materie de migrație și economie.

Sub mandatul lui Sánchez, UE trebuie să facă pași importanți în două aspecte foarte sensibile: Pactul pentru Imigraţie și Azil și necesitatea reînnoirii regulilor fiscale. Sunt probleme pe care Sánchez trebuie să le susțină și să le conducă, întrucât referitor la ​​aspectul migrator Comisia Europeană a propus deja un nou pact, iar mandatul, "dată fiind urgența situațiilor locale din mai multe state membre", este să încerce să ajungă la un acord politic pe principiile fundamentale înainte de sfârşitul anului. Iar în cazul regulilor fiscale, intenția este ca noile reguli - s-a decis prelungirea suspendării celor actuale până la începutul anului 2024 - să ajungă în timp util pentru aprobarea Bugetelor pe 2024.

Ne puteți urmări și pe Google News

În ambele probleme există poziții îndepărtate, blocaje, care fac din acord un drum stâncos: politici restrictive și chiar ziduri împotriva scopului de a lucra cu țările de origine a presiunii migratorii; mai multă fermitate și reguli stricte față de flexibilitate și marjă economică autonomă. Dar au existat și poziții îndepărtate între Spania și Țările de Jos în chestiuni economice - Țările de Jos erau unul dintre așa-numitele state frugale, alături de Danemarca și Finlanda, printre altele, care au optat inițial pentru politici mai austere și mai puține ajutoare pentru a depăși pandemia de Covid și consecințele acesteia. Și totuși, Spania și Olanda au semnat un document în aprilie 2022 în care apăreau relaxarea regulilor europene privind deficitul și datoria, în propunerea făcută de La Moncloa de a încălca această politică de bloc.

În întâlnirile sale bilaterale din această săptămână cu premierul irlandez și premierii danez și finlandez, aceste probleme, împreună cu autonomia strategică a Europei, tranziția verde și războiul din Ucraina, au fost cruciale. "Am vorbit despre necesitatea de a ajunge la un acord cu privire la ceea ce am numit Pactul pentru Imigraţie și Azil", a explicat Sánchez la Dublin.

"Vrem ca această dezbatere să nu împartă Europa, să nu fie separată între acele țări de primă intrare și acele țări care vor să controleze aşa-numitele "mișcări secundare", explicat el, evidențiind acea divizare care există între poziția asupra țărilor care sunt granița Europei, fundamental cele din Sud, cum ar fi Spania, și cele din centru și interior. "Ceea ce ne dorim este să existe un acord care să fie incluziv, care să fie echilibrat între ceea ce se numește responsabilitate și solidaritatea tuturor statelor membre. Și, ei bine, Spania, desigur, cu o atitudine constructivă va încerca să favorizeze această dezbatere, care este, fără îndoială, foarte importantă pentru societățile noastre".

O dovadă a acestui scop de a evita dezbinarea o constituie faptul că printre numirile pe care le pregătește Guvernul se numără și organizarea unei întâlniri între Uniunea Europeană și vecinătatea de sud, Africa de Nord. Pentru că scopul lui Sánchez nu este doar evitarea ciocnirii dintre poziții care, astăzi, sunt îndepărtate în materie de migrație și economie, ci și ca bazinul mediteranean să dobândească mai multă influență și pondere în UE, dincolo de controlul fluxurilor migratorii și, în special, al migrației ilegale, potrivit elmundo.es

"Ne confruntăm cu aceste provocări cu spirit de compromis pentru a apropia pozițiile, pentru a construi punți, pentru a evita o politică a blocurilor, care cred că a avut succes, mai întâi în timpul pandemiei și acum și ca răspuns la provocarea lui Putin", este reflecția pe care Sánchez a mutat-o ​​la Helsinki, după întâlnirea sa cu prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, ca o sinteză a provocării și, în același timp, a temerii viitoarei sale președinții a UE.

(Traducerea Rador)