Cele 158 miliarde de euro sunt o gură de oxigen pentru Grecia. Problemele reale ale zonei euro sunt însă departe de a fi rezolvate.

Noul plan de susţinere a Greciei nu rezolvă problemele fundamentale ale ţării, iar în toamnă am putea asista, din nou, la o criză a datoriilor suverane dacă nu se aplică reforme ale guvernanţei economice, consideră profesorul de economie Daniel Dăianu.

"Acest pachet de măsuri doar amână un deznodământ. Într-adevăr, lumea respiră uşurată acum, dar adevăratele probleme, cele structurale, rămân nerezolvate", a declarat fostul ministru de finanţe, pentru "Evenimentul zilei".

În opinia sa, problema fundamentală care trebuie rezolvată este cea a competitivităţii economice a ţărilor din sudul Europei, care rămân mult în urma celor din nord. Dacă nu se pune accentul pe acţiuni de convergenţă, pe aducerea la acelaşi nivel a tuturor ţărilor din zona euro, am putea asista la spargerea acesteia într-un viitor nu foarte îndepărtat, avertizează economistul.

Mai sunt bani?

În plus, o altă mare problemă rămâne cea a banilor de care dispune Fondul European de Stabilitate Financiară. Astfel, nu s-au modificat resursele disponibile pentru acest fond, care nu este suficient de mare pentru a suporta multă vreme o situaţie financiară delicată, ce presupune inclusiv recapitalizarea mai multor bănci din ţările cu probleme precum Grecia, Portugalia sau Spania. "Putem spune că arma nu mai are cartuşe. Există mai multe arme la dispoziţia oficialilor europeni, dar nu au ce face cu ele dacă rămân fără muniţie", a subliniat Daniel Dăianu.

Fostul ministru de finanţe a reiterat ideea conform căreia o parte din banii din bugetul principal al UE pentru perioada 2014 – 2020, de circa 1.000 miliarde euro, ar putea fi realocaţi pentru fondul de urgenţă. O soluţie pentru Grecia ar fi vânzarea de active, însă acest lucru ar oferi doar puţin răgaz înainte ca furtuna să se dezlănţuie.

"Nu ştiu cât ar putea să rezolve problema vânzarea unor active de, să zicem, 50 miliarde euro, având în vedere dimensiunea datoriei publice de peste 350 miliarde euro", a mai spus Dăianu.

Încă nu am scăpat de riscuri

Şi România răsuflă acum uşurată, la fel ca celelalte ţări ale Europei. Ţara noastră are însă un avantaj faţă de zona euro, acesta fiind moneda naţională. "România poate lăsa leul să se devalorizeze, dacă se ajunge într-o situaţie şi mai dificilă. Zona euro nu poate însă să facă asta, singura ei soluţie fiind deflaţia", a afirmat profesorul de economie.

Totuşi, România încă nu a scăpat. Astfel, dacă zona euro s-ar prăbuşi, economia României ar fi măturată, la fel ca şi alte economii ale Europei.

Multe miliarde pentru Grecia

Criza datoriei Greciei, dar şi problemele cu care se confruntă alte economii şubrede ale Europei, au fost tranşate, joi, de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, într- o şedinţă-maraton de şapte ore.

Suma votată de liderii zonei euro este de 109 miliarde euro, într-un program care se va derula până în 2014, valoarea fiind apropiată de cea acordată anul trecut, de 110 miliarde euro. În plus, perioada de rambursare se va mări, de la 7,5 ani în prezent, până la 30 de ani, iar dobânda a fost redusă la aproape 3,5%, cu aproape două puncte procentuale sub nivelul normal.

Sectorul privat va contribui şi el cu o sumă netă de 37 miliarde euro, la care se adaugă circa 12,6 miliarde euro pentru programul de răscumpărare de obligaţiuni, totalul fiind de aproape 50 miliarde euro. Scăderea dobânzii, destinată şi Irlandei şi Portugaliei, este o măsură binevenită, pragul de 3,5% fiind puţin peste cel practicat de guvernul german la obligaţiunile de stat, spune Dăianu.

Calm relativ pe burse

Bursele din Europa au crescut uşor ieri, după publicarea planului privind asistenţa acordată Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Cea mai accentuată creştere a avut-o indicele bursei franceze, CAC 40, cu un plus de 0,44%, urmat de AEX, al bursei din Amsterdam, cu un plus de 0,38%. În schimb, Swiss Market, indicele bursei din Elveţia, a scăzut cu 0,3%.

În America de Nord însă, situaţia a fost mai echilibrată. Astfel, deşi indicele bursei de la Toronto a crescut cu 0,5%, Dow Jones Industrial, unul dintre cei mai urmăriţi indicatori ai economiei americane, a avut un minus de 0,49%.

"Putem spune că arma nu mai are cartuşe. Există mai multe arme la dispoziţia oficialilor europeni, dar nu au ce face cu ele dacă rămân fără muniţie.“ DANIEL DĂIANU, profesor de economie

158 miliarde euro reprezintă suma destinată stopării crizei elene