Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent noi reguli privind protejarea prezumției de nevinovăție. Astfel, prin Directiva privind prezumtia de nevinovatie si dreptul de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, adoptată în 12 februarie, statele membre sunt îndemnate să ia măsurile adecvate pentru ca autoritatile publice competente să se abțina de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanță sau în public.

Potrivit Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Directiva cuprinde noi norme care vor garanta prezumţia de nevinovăţie a persoanelor pe care poliţia sau autorităţile judiciare le acuză sau le suspectează de comiterea unei infracţiuni, scopul său declarat fiind "de a consolida dreptul la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale prin stabilirea unor norme minime comune privind anumite aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi ale dreptului de a fi prezent la proces."

Printre regulile de bază adoptate în acest document se numără:

1. Nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei. Este interzisă orice manifestare publică din partea autorităţilor care ar putea sugera vinovăţia, înainte de aflarea verdictului. O definiţie comună a prezumţiei de nevinovăţie va fi valabilă pentru toate statele membre.

"Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru că autorităţile publice, atunci când comunică informaţii mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atâta timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate. În acest scop, statele membre ar trebui să informeze autorităţile publice cu privire la importanţa respectării prezumţiei de nevinovăţie atunci când furnizează sau dezvăluie informaţii către mass-media. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern care protejează libertatea presei şi a altor mijloace de comunicare în masă, se arată în textul directivei.

Directiva mai prevede că: "Autorităţile competente ar trebui să se abţină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanţă sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătuşele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuştile, cu excepţia situaţiilor în care aceste măsuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate, inclusiv împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se răni sau de a-i răni pe alţii ori de a distruge bunuri de orice tip, fie legate de împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmăririi sau de a avea contact cu persoane terţe, cum ar fi martorii sau victimele. Posibilitatea de a aplica măsuri de constrângere fizică nu înseamnă că autorităţile competente trebuie să ia vreo decizie formală cu privire la utilizarea acestui tip de măsuri."

2. Sarcina probei revine acuzării. Nu persoana acuzată este cea care trebuie să îşi dovedească nevinovăţia. Orice îndoială este în beneficiul persoanei suspectate sau acuzate.

"Statele membre se asigură că sarcina probei în ceea ce priveşte stabilirea vinovăţiei persoanelor suspectate şi acuzate revine organelor de urmărire penală. Prin aceasta nu se aduce atingere niciunei obligaţii a judecătorului sau a instanţei competente de a căuta atât probe încriminatoare, cât şi dezincriminatoare, şi nici dreptului apărării de a prezenta probe în conformitate cu dreptul intern aplicabil", au decis Parlamentul şi Consiliul UE.

3. Dreptul la tăcere. Dreptul de a tăcea şi de a nu se auto-incrimina sunt de asemenea protejate. Acestea nu trebuie interpretate împotriva suspecţilor şi acuzaţilor ca o recunoaştere a vinovăţiei pentru a obţine condamnarea lor.

"Dreptul de a păstra tăcerea reprezintă un aspect important al prezumţiei de nevinovăţie şi ar trebui să funcţioneze ca măsură de protecţie împotriva autoincriminării. (...) Dreptul de a nu se autoincrimina reprezintă, de asemenea, un aspect important al prezumţiei de nevinovăţie. Atunci când li se solicită să dea o declaraţie sau să răspundă la întrebări, persoanele suspectate şi acuzate nu ar trebui să fie constrânse să furnizeze probe sau documente sau să comunice informaţii care ar putea să conducă la autoincriminare", au decis forurile UE.

4. Dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Este un drept esenţial care garantează un proces echitabil. Încălcarea acestui drept va acorda persoanelor suspectate sau acuzate dreptul la un nou proces.

"Statele membre ar trebui să garanteze că, la punerea în aplicare a prezentei directive, în special în ceea ce priveşte dreptul de a fi prezent la proces şi dreptul la un nou proces, sunt luate în considerare nevoile specifice ale persoanelor vulnerabile. În conformitate cu Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013 privind garanţiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale1, persoane suspectate sau acuzate vulnerabile ar trebui să fie considerate toate persoanele suspectate sau acuzate care nu sunt capabile să înţeleagă sau să participe efectiv la procesul penal din cauza vârstei, a stării lor mintale sau fizice sau oricăror dizabilităţi", se precizează în directivă.

Directiva ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni, sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei suspectate sau acuzate de săvârşirea infracţiunii rămâne definitivă.

Directiva se va aplica tuturor statelor membre, cu excepţia Danemarcei şi a Regatului Unit

Următorii paşi sunt ca în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a Directivei, toate statele membre să implementeze aceste măsuri la nivel naţional şi să le recunoască valoarea şi semnificaţia în cadrul sistemului procesual-penal. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Noile norme fac parte dintr-un important pachet menit să garanteze dreptul cetăţenilor la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, propus de Comisie în luna noiembrie 2013 (a se vedea IP/13/1157).