Alegerile în Riigikogu (parlamentul) Estoniei au adus victoria Partidului reformelor (de guvernământ). Liderul său, primul ministru Kaja Kallas, care a mizat pe sprijinul activ acordat Ucrainei, și-a consolidat considerabil poziția. Adversarii unui asemenea sprijin, dimpotrivă, au pierdut. În parlament vor fi, de asemenea, mai puțini ruși și politicieni orientați spre electoratul rusesc.

Potrivit rezultatelor numărării a 100% din voturi, partidul de guvernământ și-a consolidat poziția. El a obținut 31,2% din voturi, sau 37 de mandate, cu alte cuvinte va avea cu trei locuri mai mult decât în fosta componență a Riigikogu. În parlamentul estonian sunt în total 100 de locuri. Kallas personal a fost susținută de un număr record de alegători. După numărul voturilor exprimate pentru ea, Kallas a devenit cel mai sprijinit premier din istoria țării. Acest rezultat se explică nu în ultimul rând prin faptul că reformiștii și-au construit campania electorală pe retorica antirusească – mobilizarea estonienilor în sprijinul Ucrainei și rezistența față de Federația Rusă. 

Principalul lor adversar, Partidul Popular Conservator Populist de dreapta din Estonia (EKRE), dimpotrivă, a avut rezultate relativ mulțumitoare. El a cumulat 16,1% din voturi și va obține 17 locuri, cu două mai puține decât în componența anterioară a guvernului. Pozițiile reformiștilor și ale populiștilor de dreapta s-au deosebit în legătură cu Ucraina. Ambele partide sunt, bineînțeles, împotriva Rusiei, pe care o consideră vinovată de conflict. Reformiștii însă sunt pentru interzicerea accesului în Estonia a cetățenilor Rusiei care fug de mobilizare, însă pentru acceptarea refugiaților ucraineni și pentru ajutarea prin toate mijloacele posibile a Ucrainei cu armamente, inclusiv din arsenalele armatei estoniene. Iar EKRE se opune acceptării, în general, oricăror străini și consideră că acordarea de arme armatei estoniene, fie chiar și Kievului, este o greșeală. Partidul consideră că guvernul trebuie să se ocupe în primul rând de economia estoniană. Din pricină că inflația în țară crește.  

„Vom contesta alegerile electronice”

Într-o oarecare măsură eșecul partidului se poate explica prin materiale compromițătoare: conducerea lui este suspectată de legături cu Rusia. Iar liderul EKRE, Martin Helme, consideră că de vină pentru tot este manipularea votului electronic. "Bineînțeles, vom contesta alegerile electronice în instanță, vom cere reviste, vom cere fragmente din program. Și până nu le vom primi, nu vom recunoaște rezultatele alegerilor", a spus el. Este mai probabil ca procentul ridicat al celor care au votat de la distanță pentru reformiști să se explice nu prin falsificări, ci prin faptul că votul electronic este folosit mai adesea de tineretul liberal și anti-Kremlin (în condiții estoniene, asta înseamnă și anti-rusesc).

Aceste alegeri se remarcă și prin eșecul Partidului Centrist, care a obținut 15,3% din voturi și se poziționează doar pe locul trei. Pentru el votează în mod tradițional alegătorul vorbitor de limbă rusă. Dar conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina a avut repercusiuni și asupra acestui partid. Conducerea centriștilor a condamnat acțiunile Rusiei, iar câțiva politicieni ruși care au refuzat să facă acest lucru, au ieșit din partid. Între ei – fostul primar al orașului Narva, Mihail Stalnuhin.  El cât pe-aci să facă imposibilul în condițiile estoniene: mai avea nevoie de aproximativ doar două sute de voturi ca să devină primul politician al țării care putea fi ales în parlament ca deputat independent. În general, sprijinul pentru centriști a scăzut. Interesant ste succesul în alegeri al Eesti 200, care a luat, de asemenea, voturi de la centriști și a intrat în parlament. La conducerea Eesti 200 sunt numai estoneni, dar succesul acestui partid în estul țării vorbitor de limbă rusă se explică prin aceea că el se pronunță pentru școli unice pentru estonieni și ruși. Guvernul lui Kallas, dimpotrivă, se pronunță pentru lichidarea treptată a școlilor rusești și a învățământului în limba rusă. Iar această lichidare, după cum politicienii locali nu o ascund în mod special, va duce cu timpul la lichidarea comunității rusești ca atare: în afară de limba comună, aceasta nu are niciun fel de "clame" care să o protejeze de asimilare. 

Unii dintre rușii locali se tem de perspectiva de a deveni estonieni cu nume rusești, pe alții nu-i bucură foarte mult, iar pe alții, dimpotrivă, îi bucură. Nu este clar cum va arăta în practică realizarea prevederilor programatice ale Eesti 200. Probabil că nu se va deosebi de cursul reformiștilor, dacă, bineînțeles, partidului de pe locul patru i se permite să facă ceva în această direcție.

Deocamdată însă în Estonia se discută variantele coaliției de guvernământ și discută cum să fie evaluate rezultatele alegerilor. Unii văd în ele o dovadă a înstrăinării rușilor de partidele estoniene. Alții, dimpotrivă, cred că Estonia s-a adunat în jurul unei idei: rezistența față de Federația Rusă. Și într-un caz, și în celălalt este incontestabil un singur lucru: ca urmare a acestor alegeri, cursul de politică externă al țării nu se va schimba și nu va deveni mai puțin anti-rusesc. 

 

(Traducerea Rador)