Evenimentul Zilei > International > „Rusia exploatează lacrimile unui copil”. Cenzura de pe rețelele de socializare e reală. Vladimir Putin interzice tot
„Rusia exploatează lacrimile unui copil”. Cenzura de pe rețelele de socializare e reală. Vladimir Putin interzice tot

„Rusia exploatează lacrimile unui copil”. Cenzura de pe rețelele de socializare e reală. Vladimir Putin interzice tot

Google și Meta se află sub amenințarea unor amenzi de mai multe milioane de dolari pentru că nu șterg conținutul pe care guvernul rus îl consideră ilegal, dar o privire atentă asupra documentelor de la tribunal arată că, de multe ori, este vorba pur și simplu de postări despre protestele de susținere a liderului opoziției încarcerat Alexei Navalny.

În vara anului 2018, un poet rus care publica sub pseudonimul Vikingul siberian a postat o caricatură pe contul său de Facebook. Aceasta surprinde vulturul cu două capete din stema Rusiei, cu capetele păsării înlocuite de fețele președintelui Vladimir Putin și ale premierului de atunci, Dmitri Medvedev.

Alături de caricatură era un scurt poem, în care se susținea că vulturul era de două ori mai lacom decât ceilalți, mințea de două ori mai mult și efectua supravegherea cu patru ochi. „Când se vor trezi rușii pentru a elimina această contagiune?”, arăta finalul poemului.

60 de procese împotriva Google, Facebook, Instagram și Twitter

Guvernul rus a transmis Facebook să elimine postarea din cauza „lipsei flagrante de respect față de stat, constituție și președintele Federației Ruse”. Facebook nu s-a conformat, iar postarea a figurat într-unul dintre cele peste 60 de procese lansate în anul 2021 în Rusia împotriva rețelelor de socializare occidentale, soldate cu amenzi de peste 2 milioane de dolari.

Nu este clar câte dintre aceste amenzi au fost plătite efectiv. Dar cazurile evidențiază dificultatea de a funcționa într-o țară în care sunt impuse restricții asupra libertății de exprimare și a activității politice – mai ales hotărârea din iunie anul acesta, potrivit căreia Fundația Anticorupție condusă de liderul opoziției încarcerat Alexei Navalny este o organizație „extremistă”, la fel ca talibanii sau gruparea Stat Islamic.

Potrivit șefului autorității de reglementare în domeniul mass-media, Roskomnadzor, Andrei Lipov, companiile de socializare sunt obligate să găsească și să elimine „cele mai periculoase lucruri”, pe care le-a enumerat într-un interviu acordat ziarului Kommersant: „pornografie infantilă, sinucidere, droguri, extremism și știri false”.

Numai că o examinare atentă a celor peste 600 de postări enumerate în procedurile judiciare împotriva Google, Facebook, Instagram și Twitter relevă că doar nouă dintre ele se referă la abuzuri asupra copiilor sau la droguri și doar 12 se referă la sinucidere. Majoritatea covârșitoare sunt apeluri la participarea la demonstrații pro-Navalny.

Rusia exploatează lacrimile unui copil”

„Nici Roskomnadzor, nici Kremlinul nu vor să spună că în Rusia există cenzură politică”, spune Sarkis Darbinian, expert juridic la grupul de presiune pentru libertatea de exprimare Roskomsvoboda. Comentând accentul pus pe protecția copiilor în declarațiile oficiale, specialistul a spus: „Pentru a explica maselor largi de ce este necesară această luptă, ei exploatează lacrimile unui copil”.

Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în domeniul mass-media, nu a răspuns la solicitarea presei străine de a face comentarii, în acest sens, însă purtătorul de cuvânt al președintelui Putin a declarat anterior că acțiunile întreprinse împotriva companiilor de social media nu reprezintă cenzură, ci doar încercări de a aplica legea rusă.

Presiunea asupra companiilor de social media datează din 2015, când a intrat în vigoare o lege care le obligă să stocheze datele personale ale utilizatorilor ruși pe teritoriul Rusiei și care oferă guvernului puterea de a le amenda sau de a le închide dacă nu fac acest lucru. Niciuna dintre companiile occidentale nu s-a conformat, ceea ce a dus la închiderea LinkedIn în 2016. Google, Meta și Twitter au fost amendate cumulat cu peste 600.000 de dolari de la începutul anului 2020.

O treime din solicitările Rusiei către Google au fost legate de „securitatea națională”

În 2016 au început să crească rapid solicitările guvernului rus către Google de a elimina videoclipuri de pe YouTube și de a bloca anumite rezultate de căutare. Rapoartele de transparență ale companiei arată că, în ultimii 10 ani, a primit mai multe astfel de solicitări din partea Rusiei decât restul lumii la un loc – Google spune că o treime dintre acestea se referă la „securitatea națională”.

La fel ca și celelalte companii occidentale, Google se conformează unor solicitări rusești, dar nu tuturor.  Eforturile de a controla răspândirea informațiilor nedorite pe rețelele de socializare s-au accelerat și mai mult la începutul anului 2021, după întoarcerea lui Alexei Navalny în Rusia de la spitalul din Germania, unde fusese tratat pentru otrăvire cu arma chimică Novichok.

Navalny a fost arestat imediat, ceea ce a condus la proteste nesancționate la Moscova, Sankt Petersburg și în alte orașe, la care susținătorii au făcut multă publicitate pe rețelele de socializare.

Acest lucru a provocat plângeri furioase din partea Roskomnadzor. Postările au fost rapid eliminate de pe a treia cea mai populară rețea de socializare din Rusia, VKontakte (sau VK.com), deținută la acel moment de oligarhul Alisher Usmanov, fostul acționar al clubului de fotbal Arsenal.

Traficul Twitter a fost încetinit 

Dar rețelele de socializare occidentale au fost mai puțin conciliante, așa că Roskomnadzor a început să le acționeze în instanță și să le amendeze. Următorul său pas, în martie, a fost să încetinească traficul pe Twitter, pentru refuzul de a șterge aceste postări și altele. Imaginile și videoclipurile, în special, au devenit mai greu de încărcat.

Mai târziu, în cursul anului 2021, Rusia a convins Google și Apple să elimine din magazinele lor o aplicație de vot tactic, concepută pentru a-i ajuta pe simpatizanții lui Navalny să se unească în spatele unui singur candidat la alegerile locale, maximizând astfel șansele de a-l învinge pe candidatul partidului de guvernământ Rusia Unită.

Șeful echipei lui Navalny, Ivan Zhdanov, a denunțat companiile pentru ceea ce a descris drept „un act rușinos de cenzură politică”. Ulterior, el a postat pe Twitter o parte dintr-o scrisoare din partea Apple, în care se sublinia că procurorii au declarat că aplicația permitea „interferența ilegală în alegeri” și că autoritatea de reglementare în domeniul mass-media Roskomnadzor avertizase compania că promovează o „organizație extremistă”.

Apple și Meta nu au răspuns solicitărilor presei internaționale de a comenta aceste demersuri, în timp ce Google și Twitter au precizat că nu doresc să ofere detalii despre situațiile amintite.

Roskomnadzor susține că a avut un oarecare succes în a obține ștergerea postărilor, precum și a aplicației de vot. În luna mai a revenit parțial asupra acțiunii întreprinse pentru a încetini Twitter, susținând că societatea a șters 91% dintr-o listă de 5.900 de tweet-uri. Acum, doar pe dispozitivele de internet mobil imaginile și videoclipurile de pe Twitter continuă să se încarce lent.

Cetățenii ruși nu mai pot accesa postări de pe Twitter

Tweeturile pe care compania le șterge după ce a fost amendată pentru că a refuzat să facă acest lucru sunt, în general, eliminate doar pentru utilizatorii ruși – ele rămân aproape întotdeauna vizibile pentru utilizatorii din afara țării.

Unul dintre tweet-urile menționate în documentele tribunalului a fost un quote-tweet trimis în ianuarie de un tânăr activist pe nume Alexei, care transmitea informații despre un protest pro-Navalny planificat pentru sâmbăta următoare la Nijni Novgorod – un oraș pe râul Volga, la est de Moscova.

Întrucât autoritățile orașului nu au aprobat demonstrația, Alexei și-a ales cu grijă cuvintele, descriind locația ca fiind „locul unde nu trebuie să mergi”. El a adăugat: „Putin chiar nu vrea să mergeți acolo, așa că nu mergeți!”.

Dar ironia nu a fost suficientă pentru a împiedica Roskomnadzor să dea Twitter în judecată, iar Twitter a șters în cele din urmă postarea. Acum, pentru utilizatorii ruși, acest tweet a fost înlocuit de un mesaj în limba engleză care explică faptul că mesajul „a fost reținut în Rusia ca răspuns la o cerere legală”. În restul lumii, tweet-ul apare în continuare în mod normal.

Alexei spune că nu a fost informat că tweet-ul său a fost retras și că și-a dat seama abia când a fost contactat de presa internațională, care a abordat acest subiect. El și-a exprimat surprinderea că tweet-ul original despre protest – cel pe care l-a redistribuit – era încă vizibil.

Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, șterge postări de pe rețelele de socializare

În schimb, Alexander, un activist politic din orașul Kostroma, la nord-vest de Moscova, a primit un mesaj atunci când tweet-ul său despre un protest al lui Navalny a fost retras. Postarea sa pe VK.com pe același subiect a dispărut și ea, dar, deși Facebook l-a contactat pentru a-i spune că autoritățile s-au plâns de postarea sa pe această rețea de socializare, ea nu a mai fost eliminată.

Meta șterge totuși unele conținuturi. În prima jumătate a anului 2021, a eliminat 1.800 de conținut de pe Facebook sau Instagram, la cererea autorităților ruse. În raportul său de transparență, compania a clasificat jumătate dintre acestea ca fiind „elemente legate de extremism”. Nu a precizat de câte ori a refuzat solicitările guvernului.

Raportul de transparență al Google menționează, de asemenea, că a șters conținut – fie rezultate de căutare, fie videoclipuri de pe YouTube – în urma obiecțiilor autorităților ruse. Cu toate acestea, în prezent, Google respectă mai multe dintre aceste solicitări decât în trecut. Doar 8% au fost respinse în prima jumătate a anului 2021, față de 50% în aceeași perioadă a anului 2019.

Google și Meta riscă o amendă de până la 10% din veniturile lor anuale în Rusia

Rusia dispune de mijloace tehnice pentru a bloca operațiunile companiilor de social media și de legi care ar putea oferi o justificare în acest sens. Acestea pot fi blocate din punct de vedere legal pentru că nu stochează datele personale ale utilizatorilor ruși în Rusia sau pentru că refuză să șteargă conținutul dăunător – iar de anul viitor va fi posibil să le blocheze pentru că nu au un birou în țară. Până în prezent, doar Google are unul (deși compania îl descrie mai degrabă ca pe o „entitate juridică” decât ca pe un birou).

În prezent, YouTube este amenințat cu blocarea în schimbul închiderii în Germania a canalelor utilizate de postul de știri RT, finanțat de Kremlin.

Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, Rusia a introdus, de asemenea, noi sancțiuni mai mari în cazul în care nu se șterge conținutul ilegal, iar în procesele care vor avea loc pe 24 decembrie, atât Google, cât și Meta riscă o posibilă amendă de până la 10% din veniturile lor anuale în Rusia.

„Acest lucru motivează platformele”, a declarat șeful Roskomnadzor, Andrei Lipov, pentru Kommersant. „Nu am recurs încă la aceste amenzi, dar o vom face pe viitor”, a mai spus el.

Meta nu și-a dezvăluit veniturile din Rusia, dar cele ale Google, anul trecut, au fost de cel puțin 1 miliard de dolari, ceea ce deschide calea unei posibile amenzi de 100 de milioane de dolari în cazul său.

Un fost oficial Roskomnadzor, care a cerut să rămână anonim, a declarat presei internaționale că aceste noi amenzi permit autorităților ruse să lovească firmele occidentale „acolo unde le doare”. Și a spus că este sigur că o vor face.