Românii sunt optimişti în privința anului 2022, considerând că va aduce lucruri mai bune decât 2021. Însă sunt îngroziți de scumpiri, mai ales bărbații.

Este concluzia unui studiu sociologic internațional care a acoperit participanți din 33 de ţări. Conform cercetării, deși au avut un an dificil, comparativ cu media țărilor investigate, românii se declară optimiști cu privire la 2022. Pe de altă parte, spun că îi îngrijorează creşterea preţurilor.

La nivel mondial, 3 din 4 consumatori se aşteaptă ca preţurile să crească mai rapid decât veniturile. Între aceștia, românii se situează în topul celor mai îngrijorați de fenomenul scumpirilor (85%), în contextul unei inflaţii record şi a creşterii alarmante a preţurilor pentru gaze naturale şi energie.

Mai preocupați de acest subiect sunt bărbații, prin comparaţie cu femeile (88% vs 82%). Sunt îngrijorați în ceea ce privește aceste scumpiri, în special cei care au o educație superioară (93%), dar și cei care au vîrste cuprinse între 35 și 49 ani (92%).

Un nivel similar de îngrijorare îl manifestă cetăţenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).

Opinia mondială cu privire la vaccinul anti-COVID

Mai bine de jumătate dintre persoanele intervievate în cadrul acestui studiu, 56%, sunt de părere că peste 80% din populaţia globului va alege să se vaccineze împotriva COVID. Cei mai optimiști sunt respondeții ţările latino-americane (Peru - 81%, Brazilia - 76%, Mexic - 75%), cei din China (80%), Malaysia (79%) sau India (75%). Europenii, în schimb, se numără printre cei mai neîncrezători la acest capitol, Ungaria (29%), Polonia, Germania (33%) sau Elveţia (34%).

Un procent de 44% dintre români sunt de părere că e puţin probabil ca minimum o doză de vaccin anti-coronavirus să fie administrată în rândul a peste 80% dintre cetăţenii planetei. Cei mai încrezători sunt românii cu vârste cuprinse între 35 - 49 ani (50% nivel de acord), cei cu educaţie medie (48%), respectiv cei care care dețin o afacere (47%).

Românii sunt mai optimiști cu privire la viitor

Conform studiului, realizat de IPSOS, majoritatea cetăţenilor din cele 33 de ţări sdau dovadă de optimism în privința noului an. Un procent de 77% se aşteaptă ca 2022 să fie un an mai bun la nivel personal decât precedentul.

Românii sunt optimişti în privința anului 2022, considerând că va aduce lucruri mai bune decât 2021. Astfel, 8 din 10 concetăţeni sunt de acord cu această afirmaţie, la un nivel apropiat de media globală. Mai încrezătoare se arată persoanele cu educaţie scăzută (100% acord), proprietarii de afaceri (88%) sau tinerii sub 35 de ani (86%).

În schimb, 9 din 10 români spun că 2021 a fost un an dificil, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global. Este cel mai mare procent înregistrat la acest capitol, la paritate cu Spania sau Coreea de Sud.

Mai mult, 68% dintre români cred că 2021 a fost un an prost pentru ei şi familiile lor - peste media ţărilor participante la studiu (58%) şi similar unor ţări latin-americane precum Brazilia (70%), Peru (69%), Mexic (68%) sau Argentina (66%).

Românii nu cred în toleranță

Studiul IPSOS a luat în discuție și toleranța cetățenilor față de semenii lor. La acest capitol românii sunt printre cei mai sceptici cetățeni. Conform studiului 7 din 10 conaţionali nu cred că vom deveni mai toleranţi faţă de ceilalţi în cursul acestui an. Cei mai neîncrezători sunt în special cei cu educaţie ridicată (85%), tinerii sub 35 de ani (75%) sau seniorii peste 50 de ani (73%).

Pe plan internaţional, 28% dintre respondenţi cred că oamenii din ţara lor vor deveni mai toleranţi unii cu alţii. Acest lucru este valabil, în special înțările asiatice precum China (83%), Malysia (66%) sau India (60%).

Indicatorul referitor la toleranţă atinge nivelul maxim de dezacord în Franţa (81%).

Caracteristicile studiului IPSOS

Studiul IPSOS s-a desfăşurat online în perioada 22 octombrie - 5 noiembrie 2021, în rândul cetăţenilor adulţi din 33 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.023 de adulţi cu vârste cuprinse între 18-74 ani în Statele Unite, Canada, Israel, Malaysia, Africa de Sud şi Turcia şi respectiv 16-74 ani în alte 27 de ţări (inclusiv România).

Mărimea eşantionului a fost de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de ţară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.