Evenimentul Zilei > Social > Românii își pun bazele în NATO în cazul unui conflict militar între Rusia și Ucraina. Sondaj
Românii își pun bazele în NATO în cazul unui conflict militar între Rusia și Ucraina. Sondaj

Românii își pun bazele în NATO în cazul unui conflict militar între Rusia și Ucraina. Sondaj

Un sondaj realizat de INSCOP Research ne prezintă cum stau românii cu încrederea publică. Cercetarea a fost realizată la începutul acestui an, prin interviuri telefonice, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1.162 de persoane. Dintre aceștia, 70% își pun bazele pe NATO în ceea ce privește conflictul de la granițele Ucrainei. Cum stau românii cu încrederea în țările și liderii internaționali?

În perioada 11 – 18 ianuarie 2022, INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group au realizat un sondaj de opinie pentru a vedea cum stau românii cu încrederea în instituțiile publice. Cercetarea a fost efectuată în cadrul unui proiect sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Sondajul a fost împărțit în șase capitole, două fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali.

Studiul a avut un eșantion de 1.162 de persoane, aleși din categorii socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României. Vârsta respondenților a fost de peste 18 ani.

Una dintre întrebările adresate participanților la sondajul de opinie telefonic a fost dacă NATO va apăra România în în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina. Potrivit rezultatelor, 70,3% dintre respondenți își pun bazele în Alianță, în timp ce 20,3% nu consideră că NATO va interveni. 9,4% au preferat să rămână imparțiali și să nu răspundă la această întrebare.

Ar trebui România să iasă din NATO? 76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din Alianță, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”. 74,7% dintre cei intervievați sunt de acord cu această expresie, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul. 4,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

De asemenea, 72,6% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană ar trebui să înființeze propria armată pentru apărarea statelor membre, 20,8% cred contrariul, iar 6,5% nu știu sau nu au răspuns.

Încrederea Românilor în țări și lideri internaționali

Direcție România: Vest sau Est? În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului. În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți, în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale. Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3% în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18% declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

Încrederea în personalități internaționale. 34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).

Analiza rezultatelor de către specialiști

„Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilităţii unei intervenţii militare ruse în Ucraina, precum şi răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite) la aceasta prin declaraţii de sprijin şi furnizarea de echipamente militare către Ucraina au determinat creşterea indicilor de încredere la nivel societal atât în Vest, cât şi în NATO. De asemenea, apariţia unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiaşi nevoi de securitate din partea unei autorităţi cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidenţiate în media. Aceleaşi motive emoţionale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul preşedintelui Joe Biden. În cazul preşedintelui Putin, pare că acesta şi-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populaţiei tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok”, afirmă Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP).

Remus Ștefureac, președinte al Strategic Thinking Group, arată că riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut.

„Încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătăţirea percepţiei asupra reperelor esențiale ale lumii euroatlantice în condiţiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne şi externe care inspirau în mod obişnuit încredere”, mai spune Ştefureac.