Românii lucrează cel mai mare număr de ore din Uniunea Europeană, însă productivitatea este sub medie. Cu alte cuvinte, în țara noastră se muncește mult, dar ineficient, iar acest lucru se reflectă și în nivelul de trai.

Un studiu realizat la nivelul statelor Uniunii Europene, arată că românii muncesc în medie, peste 2.000 de ore într-un an. Cu toate acestea, sunt printre cei mai prost plătiți lucrători europeni. Motivul este legat de taxele foarte mari, percepute de stat, dar și ineficiența muncii.

Românii muncesc mult, dar ineficient

Studiul realizat de Rexecode Institute, în baza datelor colectate în 2022, arată că un lucrător din România muncește cam 2.029 de ore pe an. Este mult peste media europeană, de 1.679 de ore anual. Românii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană, urmaţi de greci cu 1.979 de ore lucrate. Podiumul campionilor la muncă este completat de bulgari cu 1.993 de ore lucrate pe an.

Românii îi întrec, la acest capitol, chiar şi pe americani, care muncesc 1.811 ore pe an, cu 15% mai mult decât europenii.

Sub media europeană se situează cetățenii din statele dezvoltate precum Ţările de Jos, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria şi Germania. Aici se lucrează în jur de 1.600 de ore pe an, conform studiului Rexecode Institute.

Muncă multă, dar ineficientă

Pe de altă parte, deși românii muncesc mai mult, câștigă prost și rămân cu cei mai puțini bani în buzunar, după plata taxelor la stat. Statul român este unul dintre cele mai neprietenoase cu proprii cetățeni. Iar confirmarea vine din faptul că are unul dintre cele mai împovărâtoare sisteme de taxare a muncii. Aproape jumătate din salariul brut se duce pe taxe și impozite. Iar mulți lucrători și angajatori preferă munca la negru, ocolind legea.

Pe de altă parte, deși românii lucrează foarte mult, munca lor este ineficientă. Productivitatea muncii în țara noastră este cu 30% sub media europeană, arată datele Eurostat din 2022. Mai concret, România a avut a opta cea mai mică productivitate a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene. Valori mai mici s-au înregistrat în Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

În schimb, țările în care se lucrează cel mai puțin cunosc și un nivel mai ridicat al productivității. De unde și veniturile mai ridicate pentru muncitori, dar și mai mult timp liber pentru odihnă și activități recreative.

În aceste condiții, nu trebuie să mire pe nimeni că mulți dintre muncitorii români aleg să plece în alte state, unde câștigurile sunt mai mari, iar timpul lucrat este mai redus. Nimeni nu-și dorește să trăiască într-un stat total neprietenos cu proprii cetățeni care le exploateză munca impunând taxe și impozite uriașe.

Românii plătesc cele mai mari taxe pe muncă

Taxarea muncii în România este printre cele mai ridicate din Europa. Conform calculelor specialiștilor, un român care câştigă 1.000 de euro brut pe lună râmâne cu 572 de euro, după ce statul își ia partea. În cazul bulgarilor, după aceleași socoteli, salariul net este de 653 de euro. Iar un muncitor olandez rămâne cu 746 de euro după ce i se rețin dările la stat.

Deşi are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, în România se plătește o cotă neplafonată pentru contribuțiile sociale, după cum relatează ZF. Conform sursei citate, în majoritatea țărilor care au impozit progresiv sau cote diferenţiate de impozit, contribuţiile sociale sunt plafonate maximal. Acest lucru este necesar pentru echilibrarea poverii fiscale asupra muncii.

În acest context, premierul Marcel Ciolacu s-a declarat, în permanență, adeptul introducerii impozitului progresiv pe venituri. Măsura, atrag atenția specialiștii, în absența unei plafonări maximale a contribuţiilor sociale (CAS şi CASS), ar conduce la o scădere şi mai mare a veniturilor salariale. Cu alte cuvinte, în actualul sistem de impozitare a muncii, introducerea cotelor progresive i-ar sărăci și mai mult pe români.

În schimb, plafonarea contribuţiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri fiscale mai mari,  pentru salariile mici, ar permite o echilibrare a poverii fiscale. Acest lucru nu este dorit, însă de actuala guvernare care a introdus contribuții sociale inclusiv pe concediile medicale (plătite din banii colectați, culmea, din contribuțiile sociale).