Decidenții politici vor să înăsprească legislația cu privire la violența domestică, în contextul în care în România femeile reprezintă 83% din cazurile de violență fizică în familie. Un element de noutate ar fi tragerea penală la răspundere a agresorului, chiar dacă partenerii se împacă.

Potrivit Legii 2017/2003, ordinul de protecție (sau restricție) vizează aplicarea unor interdicții pentru agresor, cum ar fi evacuarea temporară a acestuia din locuința familiei, indiferent dacă el este proprietarul, păstrarea unei distanțe minime față de victimă, față de copii și rudele acesteia sau contactarea victimei. De abia după 12 ani, în 2015, a fost reglementat un termen de maximum 72 de ore pentru soluționarea în instanță a cererii unui ordin de protecție.

„Am înțeles că problema a rămas disputată la nivelul MAI pentru că există un fel de viciu de atitudine între polițist, judecător, procuror, în momentul în care de exemplu trebuie să se elibereze acel ordin de restricție. Iar tu te duci bătută măr și ordinul ăla de restricție poate că e eliberat peste 3 zile. Au 72 de ore ca să elibereze ordinul, timp în care poți fi măcelărită”, a explicat, pentru EVZ, deputatul PNL, Adriana Săftoiu (foto), care a adăugat că speră ca proiectul să ajungă în sesiunea parlamentară din toamnă.

​

Ce spune MAI

Surse din Ministerul de Interne au confirmat EVZ că inițiativa legislativă care modifică legea privind combaterea violenței domestice este la minister. Reprezentanții instituției susțin că au primit de abia pe 9 august proiectul și că acesta a fost trimis spre consultare la structurile MAI. Sursele ne-au mai precizat că nu există un termen la care să trimită proiectul de lege către Parlament. Pe de altă parte, Adriana Săftoiu atrage atenția că în multe cazuri ordinul de restricție nici măcar nu este aplicat.

„De foarte multe ori ordinul de restricție nici măcar nu prea e pus în practică, pentru că la nivelul polițistului, care el ar trebui să-l aplice, e varianta «lasă, măi, că se împacă ei» sau «o mai fi greșit și ea. Știu eu de ce a luat o palmă». Aici e problema”, ne-a declarat ea.

Deputatul PSD, Ana Birchall (foto), care a fost reprezentantul Legislativului român la Consiliul Europei, fiind principalul actor în ratificarea Convenției de la Istanbul, a dezvăluit pentru EVZ că modificările asupra Legii privind combaterea violenței domestice sunt centralizate de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați, departament aflat în subordinea ministerului Muncii, condus de Lia Olguța Vasilescu.

Dosar penal din oficiu

Aleșii vor să modifice prevederea din Codul Penal potrivit căreia împăcarea partenerilor înlătură răspunderea penală. La sfârșitul lui iunie, au fost depuse două proiecte de lege, unul al PNL, altul al UDMR. Cel al liberalilor stipulează că, în cazul în care un membru al familiei este victima unui abuz din partea partenerului, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu, iar împăcarea nu înlătură răspunderea penală. Inițiativa deputatului UDMR, Csép Éva Andrea, modifică Legea din 2003, în sensul introducerii unor prevederi similare cu cele ale PNL. Diferența este că agresorul poate fi tras penal la răspundere abia de la a doua abatere.

„Mi se pare straniu. Dacă eu lovesc pe cineva pe trecerea de pietoni, atunci mă iartă cineva, pentru că e prima abatere?”, ne-a explicat Adriana Săftoiu refuzul de a semna inițiativa UDMR.

Statistici alarmante

Statisticile arată că anual sunt 500.000 victime ale violenței în familie, dintre care peste 90% sunt femei. Numai 15.000 dintre femeile agresate depun plângeri, iar un procent foarte mic dintre acestea ajunge în instanță. Conform unui Eurobarometru 2016, 5% dintre români consideră că actul sexual fără consimțământ este justificat în anumite situații și doar 22% dintre români sunt informați despre existența serviciilor pentru victimele violenței domestice. Un procent de 33% dintre români consideră că măsurile impuse de un ordin de restricție nu sunt necesare.