Românii par să fie tot mai puțin interesați de știri și de problemele publice, inclusiv de acoperirea războiului din Ucraina, ceea ce a dus și la o scădere a încrederii în mass-media.

Scăderea încrederii, atât în general cât și în majoritatea brandurilor media, este determinată de mai multe probleme, printre care propaganda politică finanțată din bani publici, bariere în investigații, campanii de denigrare a jurnaliștilor și dificultăți în accesarea informațiilor de interes public, arată un studiu.

Românii au tot mai puțină încredere în mass-media

Într-un mediu media relativ stabil, 2022 a fost marcat de lansarea unor noi canale, inclusiv de către radiodifuzorul public român, TVR, și de Euronews.

Acesta din urmă a introdus un canal în limba română în parteneriat cu Universitatea Politehnica din București. La rândul său, TVR a relansat canalul său de știri 24 de ore, TVR Info, și un canal cultural.

Ambele canale au fost închise acum zece ani, aparent pentru a aduce stabilitate financiară organizației. Numai că, decizia venea la doar două luni după ce TVR Info a prezentat o acoperire detaliată a unui scandal legat de fostul prim-ministru din partidul PSD aflat la guvernare, care implica acuzații de plagiat în teza sa de doctorat.

Televiziunile și radiourile publice din România sunt printre cele mai utilizate branduri săptămânale de știri.

Din 2017, aceste trusturi media sunt finanțate direct din bugetul de stat, ceea ce a pus jurnaliștii în situația dificilă de a acoperi probleme controversate sau de a critica deciziile guvernamentale, cu consecințe negative pentru dezbaterea publică.

Pro TV a rămas cel mai de încredere brand printre români

Principalele branduri media comerciale, atât în mediul offline, cât și online, au rămas în general neschimbate. ProTV este cel mai utilizat și cel mai încredere post din România pentru consumul de știri, atât la TV, cât și în online.

În mediul offline, următorul în top este Antena 1, o stație de televiziune generalistă românească, urmată de Digi24, un canal de știri TV 24 de ore cu o poziție de frunte atât în mediul offline, cât și în cel online.

În același timp, jurnaliștii independenți de investigații se plâng că subiectele de interes public sunt blocate de fonduri de propagandă și de dificultăți în utilizarea legilor privind dreptul de acces la informații de interes public.

Problema utilizării banilor publici de către politicieni și oficiali publici pentru a cumpăra tăcerea redacțiilor centrale și locale de știri rămâne nesoluționată, iar situația s-a înrăutățit.

Conform Radio Europa Liberă, cel puțin zece milioane de euro au fost cheltuiți de cele două partide din coaliție pentru obținerea unei acoperiri pozitive în media.

În ciuda acestor aspecte, investitorii manifestă din nou interes pentru media online și TV. În 2022, HotNews, prima redacție digitală de știri din România, a fost achiziționată de o companie care deține deja alte platforme de știri.

Publicitatea, una dintre principalele surse de venit pentru media românească

În ceea ce privește finanțarea, veniturile din publicitate devin din ce în ce mai importante pentru media, cu o creștere estimată de 20% în veniturile digitale în 2022.

Media online acum adună mai mult de o treime din totalul pieței de publicitate estimat la 640 de milioane de euro, se mai arată în studiu.

Între timp, utilizatorii români de știri, ca și cei din țările învecinate, au menționat frecvent că știrile despre războiul din Ucraina îi fac să evite presa.

Cu toate acestea, având războiul din Ucraina la granițele lor, toate redacțiile și toți jurnaliștii au asigurat public că au o angajare fermă de a-l acoperi în mod adecvat, cu accent pe verificarea și combaterea știrilor false.

Însă, în diverse ocazii, intervievații au fost solicitați să comenteze pe baza unor clipuri din jocuri video, prezentate ca fiind scene reale de război. Aceste greșeli ar putea contribui la subminarea încrederii în știri, în general, mai arată studiul, potrivit reutersinstitute.politic.ox.ac.uk.