Klaus Iohannis a promulgat un act normativ care reglementează condițiile în care se poate solicita respectiv obține azil în România. Potrivit textului de lege promulgat de șeful statului, solicitanții pot rămâne pe teritoriul țării până la finalizarea procedurilor.

Ioahnis a promulgat legea pentru solicitanții de azil

Actul normativ, care vine în completarea unei ordonanțe de urgență privind regimul de protecție pentru persoanele străine, statuează că solicitanții de azil pot rămâne în România cel puțin până la finalizarea procedurilor resective.

De menționat este faptul că în „cazul procedurilor pentru determinare a statutului cu examinarea cererii de azil dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează  odată cu efectuarea transferului.

Actul normativ care reglementează condițiile de solicitare și acordare a azilului a fost întocmit în contextul operaționalizării Sistemului de informații Schengen. Un alt aspect care trebuie adăugat constă în faptul că numărul cererilor de azil a crescut semnificativ pe fondul războiului din Ucraina.

Peste 80.000 de ucraineni au cerut protecție în România

De la începutul „Operațiunii Speciale de Eliberare” au solicitat protecție din partea statului român peste 80.000 de ucraineni fugiți din calea războiului pornit de Rusia în 24 februarie 2022. Numărul mare de cereri de azil a pus presiune pe angajații Inspectoratului General pentru Imigrări.

Motiv pentru care statul român a solicitat ajutorul Agenției Uniunii Europene pentru Azil. În acest sens a fost semnat Planul Operațional de Sprijin pentru România.

La nivel european au fost acceptate peste 400.000 de cereri de azil, ceea ce înseamnă o creștere de doar 7% față de anul anterior. Însă, trendul va crește în perioada următoare, potrivit datelor furnizate de Eurostat.

Doar 53% din cererile de azil au fost acceptate

Numărul cererilor depuse în acest an a fost de două ori mai mare față de 2023. Dintre care au fost acceptate doar 53%. Din numărul total de solicitări, 43% au fost acordate pentru statutul de refugiat. 35% au fost acordate pentru protecție subsidiară, iar 22% au pentru protecție pentru motive umanitare. Germania a acordat cele mai multe cereri. Peste 151.000 de cereri au primit răspuns favorabil.