În timp ce, în România, Viorica Dăncilă se pregătește să meargă în PE, și la Strasbourg se fac pregătiri pentru discuțiile cu premierul român. În această seară, cu puțin timp înaintea discuției din PE, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), deputații vor dezbate „Situația din România, inclusiv independența justiției”. La dezbatere va participa și primvicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

 

Schimburi de opinii cu Timermmans

Prim-vicepreședintele CE va avea schimburi de opinii cu deputații din Comisia LIBE în privința României. În cadrul discuțiilor, accentul va fi pus pe independența justiției, iar deputații vor avea la dispoziție Raportul Comisiei Europene în privința progreselor înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, prezentat în noiembrie 2017, și Raportul Comisiei de la Veneția, solicitat de Președintele României, Klaus Iohannis, în privința a trei proiecte legislative care vizează modificările din domeniul Justiției, publicat pe 13 iulie 2018.

 

Toată lumea ia cuvântul la dezbaterea despre România

Miercuri, discuțiile despre România vor continua și o vor avea ca protagonistă pe Viorica Dăncilă. Prima temă pe ordinea de zi din Parlamentul European, „Statul de drept în România”, va începe cu declarațiile reprezentanților Consiliului și Comisiei Europene. Ambelor instituții le sunt alocate câte zece minute. Va urma, la pupitru, premierul Dăncilă; are la dispoziție cinci minute să pledeze pentru România și să răspundă întrebărilor venite din partea audienței. Urmează apoi cinci minute de intervenții la cerere („Catch the eye”), când cinci parlamentari, aleși de președintele de ședință, iau cuvântul. Grupurile parlamentare au alocate timp de vorbire în funcție de mărimea acestora în PE, de la trei minute la două minute. După dezbatere, deputații europeni sunt așteptați să depună propunerile de rezoluție în privința Statului de drept din România până pe 7 octombrie. La următoarea sesiune parlamentară se poate vota și adopta rezoluția în privința Statului de drept.

 

Protocoalele secrete din justiție

Dăncilă este chemată să dea explicații despre folosirea violenței de către forțele de ordine împotriva protestatarilor pașnici. Țara noastră a intrat pe agenda UE după ce imaginile din 10 august, din Piața Victoriei, cu oamenii gazaţi s-au propagat rapid. La rândul său, premierul a transmis Uniunii Europene, printr-o scrisoare, că manifestația din seara respectivă a fost o încercare de răsturnare a Guvernului, că protestari violenți au încercat să intre cu forța în Palatul Victoria. Și eurodeputatele Norica Nicolai și Renate Weber au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani și altor oficiali, în care au vorbit despre protocoalele secrete asupra justiției din România, dorind să le aducă în atenția liderilor europeni.

 

Tensiunile dintre grupurile din PE se reflectă în situația României

Escaladarea violențelor la mitingul din 10 august, urmate de acuzații reciproce între politicienii români, au venit ca o mănușă peste scandalul din Uniunea Europeană dintre socialiști și populari. Supărați pentru sancțiunile aplicate Ungariei, popularii au găsit motivul să se răzbune pe socialiști și au găsit veriga slabă în PSD-ul din România. În mediile politice se vorbește deja despre o Rezoluție pentru România și, mai grav, despre posibilitatea activării art. 7, care ar interzice României dreptul la vot în Consiliul Uniunii Europene, la fel ca în cazul Ungariei.

 

„Nu voi vota niciodată împotriva României”

Unul dintre cei mai supărați europarlamentari pe PSD este Cătălin Ivan, care a intrat în PE pe lista acestui partid, dar i-a părăsit pe socialiști. El a făcut demersuri pentru ca PSD să fie exclus din familia socialiștilor europeni. Cu toate acestea, Ivan se alătură celorlalți europarlamentari care fac zid în jurul României. „Nu aș vrea să plătească cineva pentru ticăloșia unora. Mă voi opune oricărei propuneri care ar putea afecta România. Nu aș fi niciodată de acord cu activarea art.7 împotriva României”, a declarat, ieri, pentru Evenimentul Zilei, Cătălin Ivan.

 

Macovei și Preda, împotriva țării

Monica Macovei și Cristian Preda rămân consecvenți stilului care i-a consacrat. Prin toate declarațiile făcute la instutițiile UE ei au denigrat în mod constant România și au încercat să convingă liderii grupurilor din PE că situația din România este gravă.

 

Interesele popularilor europeni

Eurodeputatul Laurențiu Rebega, independent, afiliat Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, spune că bătălia se dă între socialiștii și popularii europeni. „Manfred Weber, liderul grupului PPE din PE, care a criticat Guvernul din România în ultima perioadă, tocmai și-a anunțat candidatura la șefia Comisiei Europene după alegerile europene de anul viitor, de unde și efervescența acestuia pe toate subiectele ofertante pentru campania sa electorală: Polonia, România, Croația, Schengen. Domnului Weber îi reamintesc doar că României i-a fost refuzată politic aderarea la Schengen, deși îndeplinește, de opt ani, toate condițiile impuse”, a scris Rebega.

Dan Nica, europarlamentar PSD, a căzut în cealaltă extremă. Cu ocazia vizitei premierului la Bruxelles, Nica a însoțit-o peste tot pe Viorica Dăncilă, iar apoi a prezentat situația doar în roz. „Toată lumea a fost extrem de încântată și au fost foarte mulți vorbitori care au felicitat-o pe doamna prim-ministru pentru că rezultatul economice ale României sunt absolut remarcabile. Chiar mi-au spus unii dinte colegii din Parlamentul European că România, din punctul de vedere al performanței economice, a atins cote pe care cu greu și le-ar fi putut imagina și, cumva, sunt invidioși pentru că economia țărilor lor stagnează”, a declarat Nica.

 

Cele ce sperie Vestul

Norica Nicolai și Renate Weber, europarlamentare ALDE și Maria Grapini de la PPU-sl sunt cele mai înfocate susținătoare ale cauzei României. Au făcut demersuri, au luat cuvântul în PE și au promis că se vor bate pentru ca România să nu fie sancționată și pentru ca faptele, așa cum sunt ele, să fie cunoscute de liderii europeni. România are 32 de europarlamentari, unii mai activi, alții figurând doar pe listele de pasageri ai avioanelor cu care merg în capitala UE. Evenimentul zilei vă va prezenta reacția acestora, realizările lor și dacă mai aspiră la un nou mandat.

 

Bușoi dă ultimatum guvernului

Eurodeputatul PNL Cristian Bușoi nu ratează nicio ocazie să atace guvernul. „Aşa cum arată Guvernul României condus de doamna Dăncilă, trebuie să fie o prioritate absolută ca acest Guvern să plece din fruntea României, cel mai târziu la 31 decembrie, pentru a nu face şi România de ruşine odată cu începerea Preşedinţiei României la nivelul Consiliului UE” a declarat Cristian Bușoi.

 

Te-ar putea interesa și: