Justitie
România, sub lupa mandatelor de securitate națională. Peste 2.800 emise în mai puțin de un an și niciuna respinsă de Curtea Supremă
Interceptare Sursa foto. EVZ
Din cuprinsul articolului
Între primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și septembrie 2025, în România au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională. Niciuna dintre cereri nu a fost respinsă de Parchetul General sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit datelor oficiale furnizate Gândul.
2.843 de mandate emise după alegerile prezidențiale din 2024
Indiferent cine se află la conducerea României — președinte, premier, procuror general sau șef al serviciilor de informații —, un lucru pare să nu se schimbe: folosirea mandatelor de securitate națională (MSN) ca instrument de supraveghere extinsă.
Potrivit datelor oficiale furnizate de Parchetul General și de Curtea Supremă de Justiție la solicitarea publicației Gândul, între 24 noiembrie 2024, ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, și 16 septembrie 2025, momentul trimiterii în judecată a dosarului „Georgescu”, în care procurorii susțin că s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului, în România au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională.
Niciuna dintre aceste cereri nu a fost respinsă de Procurorul General sau de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Toate solicitările structurilor de informații au fost aprobate „automat”, arată documentele transmise în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații publice.
8.603 mandate în ultimii trei ani, fără niciun filtru din partea Justiției
Cifrele pe ultimii trei ani arată o situație similară. ÎCCJ a emis 8.603 mandate de securitate națională, fără să respingă vreo solicitare a structurilor de informații.
În acest interval, s-au succedat mai multe etape politice și administrative: finalul mandatului lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Cotroceni și începutul mandatului președintelui Nicușor Dan.
Din totalul de 8.603 MSN-uri: – 2.872 au fost solicitări inițiale, – 1.857 au fost prelungiri, – 3.115 completări, – și doar 759 încetări.
Filtrul judecătoresc, menit să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor, a fost practic inexistent: zero cereri respinse.
Parchetul General – toate cererile aprobate, fără nicio verificare suplimentară
Conform datelor oficiale, Parchetul General a confirmat că numărul cererilor de emitere a mandatelor este identic cu numărul celor transmise Înaltei Curți, adică 2.843.
Aceasta înseamnă că niciun dosar nu a fost filtrat la nivelul Ministerului Public, deși, potrivit legii, Procurorul General are rolul de a evalua temeinicia fiecărei solicitări formulate de structurile de informații.
„A semnat tot ce i-a venit pe masă”, arată sursa citată, subliniind lipsa oricărei analize individuale.
Parchetul General. Sursa foto: Arhiva EVZ
Ce înseamnă un mandat de securitate națională
Un mandat de securitate națională (MSN) permite, în baza Legii 51/1991, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. Este cea mai intruzivă metodă legală de supraveghere, iar odată emis, persoana vizată devine oficial „potențial pericol la adresa securității statului”.
Printre acțiunile permise de un astfel de mandat se numără:
– interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, inclusiv a celor private; – instalarea de tehnică de interceptare în spații personale; – filajul și localizarea prin GPS; – interceptarea corespondenței poștale; – extragerea de date financiare și tranzacționale; – ridicarea și repunerea la loc a unor obiecte în cadrul perchezițiilor „discrete”.
Surse judiciare citate de Gândul afirmă că, în medie, 20 de persoane pot fi vizate de un singur mandat. În consecință, cele 2.843 de mandate emise ar putea corespunde unei supravegheri directe asupra a peste 55.000 de cetățeni.
Misterul cifrelor reale – instituțiile refuză să comunice
Deși datele despre numărul mandatelor sunt publice, numărul persoanelor vizate rămâne un secret.
Parchetul General a transmis că aceste informații „nu au caracter public”, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că „nu deține o statistică” privind persoanele urmărite în baza acestor mandate.
Această opacitate instituțională este cu atât mai problematică, spun experții citați, cu cât volumul de informații colectate — inclusiv din sfera vieții private — este uriaș.
Un exemplu ilustrativ este dosarul Microsoft, în care, potrivit surselor judiciare, peste 200 de persoane au fost supravegheate printr-un singur mandat de securitate națională.
SRI. Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
România, printre statele cu cele mai multe mandate de supraveghere din lume
Prin comparație cu alte democrații consolidate, România emite un număr disproporționat de mare de mandate de securitate națională.
Potrivit raportului instanței americane FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act), în 2024 Statele Unite — cu o populație de 18 ori mai mare decât România — au emis doar 356 de mandate.
Dintre acestea, 267 au fost aprobate integral, 72 au fost modificate, iar 15 respinse parțial. Nicio cerere nu a fost acceptată fără modificări sau fără analiză prealabilă.
În România, în schimb, filtrul instituțional lipsește complet: toate cererile structurilor de informații au fost aprobate fără obiecții.
Între democrație și reflexul supravegherii
Faptul că nicio cerere de mandat nu a fost respinsă de judecători sau de procurori readuce în atenție o întrebare esențială: cât de protejate mai sunt drepturile cetățenilor într-un stat democratic care funcționează sub o permanentă „umbrelă a siguranței naționale”?
Fostul analist politic Silviu Brucan afirma, la începutul anilor ’90, că „României îi vor trebui 20 de ani ca să învețe democrația”. La peste 35 de ani de la Revoluție, reflexul supravegherii „în numele siguranței” pare să fie încă prezent.
În timp ce alte state democratice publică anual rapoarte detaliate despre astfel de practici, în România transparența rămâne minimă, iar controlul parlamentar sau civic asupra sistemului de informații aproape inexistent.
