Uniunea Federativă a Minorităților Europene (FUEN) urmărește promovarea unei inițiative prin care drepturile minorităților să nu mai fi e reglementate de către statele naționale, ca până acum, ci de către Bruxelles. Comisia Europeană a înregistrat solicitarea FUEN (din care face parte și UDMR, și care este condusă de Vincze Lorant, el însuși membru UDMR), însă guvernul de la București a reacționat.

Pe 28 iunie a apărut, în Jurnalul Oficial al UE, acțiunea introdusă de către România împotriva Comisiei Europene, prin care se solicită Curţii Europene de Justiţie anularea deciziei de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack.

Deși, potrivit liderilor UDMR, fostul premier Sorin Grindeanu a dat asigurări în repetate rânduri că România nu va ataca această inițiativă, acesta s-a răzgândit la sfârșitul mandatului său. Decizia lui Grindeanu i-a surprins și iritat pe membrii UDMR, astfel că președintele executiv al formațiunii, Porcsalmi Balint, i-a cerut Executivului „să clarifice care au fost condiţiile legale prin care memorandumul a trecut prin Guvern”. Este vorba despre memorandumul prin care MAE solicita Excutivului să conteste acceptarea de către Comisia Europeană a inițiativei FUEN. Balint a spus EVZ că, până în acest moment, nu a primit nici o explicație din partea guvernului.

„Să nu ne ascundem după deget”

Mai agresiv, Vincze Lorant, liderul FUEN, consideră că este vorba despre o acțiune a întregii țări îndreptată împotriva maghiarilor. „Să nu ne ascundem după deget, nu este vorba despre un demers al Guvernului României împotriva altor minorități din Europa, probabil destinatarul este Comunitatea maghiară din România”, a precizat Lorant.

Demersul României a fost unul la limită, deoarece țara noastră avea termen legal să depună contestație până la sfârșitul lui iunie.

Dan Tănasă, jurnalist și președintele Asociației Civice pentru Demnitate în Europa a spus, pentru EVZ, că este vorba despre două procese separate. „Inițial, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze Minority SafePack. A existat apoi o acțiune în justiție a inițiatorilor Minority SafePack, sprijinită de către Ungaria, iar România și Slovacia s-au implicat de partea Comisiei Europene. O instanță Europeană a obligat Comisia să înregistreze Minority SafePack”.

„O bombă cu ceas pentru România”

Tănasă spune că atacarea de către România a înregistrării inițiativei cetățenești Minority SafePack de către Comisia Europeană „este din nou o procedură juridică, care poate să dureze. Ține de România să își apere șansele. Sunt revoltați (membrii UDMR – n.r), pentru că ei așteaptă să impună, de la Bruxelles, anumite chestiuni pe care nu le pot impune prin intermediul Parlamentului de la București, și atunci asta e miza lor. Minority Safe-Pack este o bombă cu ceas pentru România, deoarece poate crea nu doar o situație juridică extrem de periculoasă, dar poate să afecteze inclusiv formulări din Constituție, mă refer la stat național. Asta e și miza UDMR”, a mai spus Dan Tănasă. Potrivit regulamentului UE privind inițiativele cetățenești, FUEN trebuie să strângă un milion de semnături din cel puțin șapte state, până la 4 aprilie 2018. Adică în plin an al Centenarului Marii Uniri.

Revoltă în UDMR

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a lansat recent într-un atac de o violență fără precedent la adresa statului român și a manifestărilor dedicate Centenarului. Într-un interviu pentru ziarul în limba maghiară Szabadsag, el a spus: „Românii trebuie să înțeleagă că nu vom putea și nici nu vom dori să sărbătorim evenimentele de la 1918. Acesta ar fi bine să fie un moment al înțelegerii și al respectului reciproc (...) Evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat în ultimii o sută de ani în interiorul celor două comunități. Nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 și despre cei o sută de ani, și nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare”.

Nu întâmplător, atacul lui Hunor a avut la scurt timp după ce România a contestat Minority SafePack. Președintele FUEN recunoaște că între cele două evenimente există o legătură: atacarea de către România a înregistrării Minority SafePack și Centenarul Marii Uniri „se încadrează în aceeași linie; dacă comunitatea maghiară din România nu se simte acasă aceasta este din cauză că nu se simte destul de apreciată”.