România sărăciei, năpădită de furturi și tâlhării. Și de niște „gulere albe”

Ieri, între furia că a nins și dezbaterile despre jalnica decizie a CCR, viața s-a scurs cu alte multiple necazuri. Sărăcirea populație, tot mai accentuată, se reflectă în rapoartele Poliției și în numărul crescut de dosare penale din instanțe. Ne-am întors la vremea furturilor de mâncare, la tâlhăriile de pe stradă, la spagerile caselor și la traficul de droguri ce pare de neoprit. Îngrijorează pe cineva dintre decidenții de la vârful statului?

Pe baza raportărilor zilnice ale Poliției, pe care noi le transformăm în știri, poate că niște sociologi vor veni cu o explicație a faptului că mica infracționalitate a crescut în ultimii doi ani. Cauzele ne interesează, fiindcă din istorie știm că furturile, tâlhăriile și bișnița au drept motivare sărăcia. Sărăcie provocată de lipsa locurilor de muncă și a unor venituri extrem de mici într-o societate unde operează prețuri mari.

Din vremurile de normalitate, când se făceau și se publicau astfel de studii, specialiștii ne declarau că există o corelare complexă între sărăcie și infracționalitate. Cercetările sociologice indicau (și cred că indică și acum) faptul că zonele cu niveluri ridicate de lipsuri materiale prezintă rate mai mari ale criminalității.

La ce și cui ar folosi o analiză sociologică actuală? Politicienilor. Guvernului. Președintelui României. Tuturor decidenților care trebuie să ne asigure siguranța și liniștea publică. Politica economică impusă de premierul Bolojan a provocat un grad semnificativ de sărăcie. Iar sărăcia este considerată unul dintre principalii factori socio-economici care generează furturi ca o acțiune a disperării sau a dorinței de supraviețuire.

Mojtaba Khamenei, rănit serios la picioare. Fiul președintelui Pezeshkian susține că Mojtaba Khamenei e „nevătămat”. SUA avertizează Iranul cu privire la minarea Strâmtorii Ormuz. Live text

Forbes 2026: Elon Musk, cea mai bogat om din istorie, cu o avere de 839 miliarde de dolari. Donald Trump e și el inclus în top

Au existat mame care au furat alimente ca să-și hrănească copiii, cazuri prezentate de presă în anii 2000. Au fost adolescenți care spărgeau magazine ca să fure țigări și băutură, sau tâlhăreau femei pe stradă, smulgându-le ba gențile, ba lănțișoarele de la gât. Se furau telefoane mobile după niște metode tot mai ingenioase. A fost o perioadă nu foarte lungă, pentru că Poliția era mai puternică atunci. Vechii profesioniști nu ieșiseră la pensie, polițiștii nu se confruntau cu privațiuni majore. Aveau în spate confruntările cu marea criminalitate, cu acțiuni grele și cu infractori versați.

De la Crima organizată, la furturile din magazine

La  scurt timp după revoluție, infractorii s-au adunat ca pilitura în jurul magnetului. Grupuri de crimă organizată au apărut pe tot teritoriul României, în principal în marile orașe. Contrabanda cu motorină și țigări, traficul de valută, contrabanda cu mașini aduse din Occident, traficul de heroină și marijuana erau principalele infracțiuni în dosarele de lucru ale polițiștilor și procurorilor în perioada 1990-2004. România intrase în circuitul infracțional internațional. Mafiile și corupția „gulerelor albe” n-au lipsit nici ele din peisaj.

Un personaj memorabil al anilor '90 a fost Zaher Iskandarani, un fel de om de afaceri din Timișoara, un sirian venit în România la studii, la sfârșitul anilor 70.  Zaher a reușit să adune în jurul lui o grupare infracțională corupând persoane din tot spectrul instituțional. Activitatea lui și a grupului constituit se desfășura pe traficul de mașini furate din Occident, pe contrabandă extinsă cu țigări și cafea, pe trafic cu stupefiante, cu arme și muniție. Polițiștii au avut mult de lucru în încercarea de a-l prinde și a-l băga după gratii, fiindcă reușise, prin corupție, să-și asigure spatele cu ajutorul unor politicieni ai vremii.

De altfel, Zaher Iskandarani reușise să scape în anul 1980 de Miliția și Securitatea comunistă, după ce fusese condamnat la 3 ani de închisoare. Dispăruse atunci și a reapărut în Timișoara în 1990. Nimic nu i-a stat în cale, chiar dacă polițiștii și procurorii au făcut totul să-l prindă și să-l dea pe mâna justiției. Au reușit, într-un final, dar nu a stat mult timp după gratii atunci când i s-a finalizat un dosar penal de contrabandă.

Vă amintiți de fenomenul Raket? Erau grupuri de infractori veniți din Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Slovacia și Ucraina, care executau niște acțiuni de o violență extremă. Rakeții atacau grupuri de turiști, cetățeni din țările lor, care călătoreau în autocare pe rute din România. Îi jefuiau de bani și bunuri, ba chiar au fost cazuri (destul de multe) de execuții prin împușcare. Polițiștii români din Vestul și Nordul țării au fost mereu în alertă și s-au confruntat câțiva ani cu fenomenul până au reușit să-l anihileze.

Am avut parte, în aceeași perioadă, și de mafia galbenă sau chineză, care a recurs inclusiv la executarea unor conaționali. Pe unii i-au omorât, i-au băgat în geamantane și i-au aruncat în lacul Cernica, pe alții i-au tranșat.

După 1990, interlopii autohtoni s-au organizat și ei după legile mafiei, așa cum văzuseră prin filme. Bucureștiul, Timișoara, Clujul și Constanța au fost orașe în care polițiștii și jandarmii au trebuit să îmblânzească marile clanuri țigănești care, de multe ori, s-au cunfruntat între ele pentru câștigarea supremației infracționale.

Am rămas cu „gulerele albe”, moștenirea infracțională

Sunt amintiri ce vor rămâne închise în istoria Poliției și Parchetului, sperând că aceste spețe infracționale să nu mai revină. Au lăsat însă ceva în urmă ce nu a putut fi stârpit: corupția „gulerelor albe”. O simbioză între oameni de afaceri și politicieni (sau intermediarii lor) ce operează infracțional în domeniul economico-financiar. Americanii spuneau într-o raportare mai veche că „activitatea” gulerelor albe produce o pagubă de peste 20 de ori mai mare decât a tuturor infracțiunilor comise.

Să ne întoarcem la ce trăim azi, noi ca cetățeni, potențiale victime ale furturilor, și polițiștii, amenințați că li se va prelungi vârsta de pensionare și că li se va tăia norma de hrană. Într-o Românie sărăcită, dacă și polițiștii operativi vor fi împinși să devină infractori, putem să ne luăm …umbrele, că-s bune pentru apărare.