Social
România Liberă și Acțiunea Patrafirul. „Unul sau doi ziariști au plecat fără să se știe de ce din redacție”
Jurnalistul Bogdan Ficeac a povestit în emisiunea „Dosare de presă”, la EvZ TV, despre momentul „despărțirea apelor” în redacția României Libere, imediat după Revoluție.
România Liberă și Acțiunea Patrafirul. „Unul sau doi ziariști au plecat fără să se știe de ce din redacție”.
După Revoluție veniseră Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu din arestul la domiciliu. Într-o săptămână, două de la Revoluția Română s-au cernut apele și cei care nu simțeau „pe partea asta au plecat au zis „La revedere, nu-i nicio problemă” și s-au dus la alte ziare, după cum a povestit Bogdan Ficeac în cadrul emisiunii „Dosare de presă”, la EvZ TV.
„Au plecat fără ură, fără răzbunare, fără supărare. Ăsta e ziarul astea sunt principiile. Băcanu, Uncu, Creangă, Dorel Dorian de la Magazin au fost cei care au suferit. Dar ei erau doar cei care s-au văzut. Că acolo, cred că jumate din redacția aia împărtășea aceleași idei. Eu îi vedeam, când venisem eu acolo, de câteva zile (înainte de Revoluția Română, n.e.), când era Anton Uncu cu un coleg de-al lui care era mai cu partidul și jucau table. După program, mai rămâneau să joace și se luau acolo, ei între ei.
A fost o ședință mai mare, cu alegerea noii conduceri, dar se cam știa ce va urma. Pentru că toți știau că a venit Revoluția și mai mult de jumătate din redacție împărtășea ideile alea chiar dacă ei nu au fost luați (închiși la domiciliu, n.e.) că nu au avut un rol vizibil în publicarea ziarului (clandestin România, n.e.) , în manufacturarea acelei tipografii, în distribuție”, a declarat Bogdan Ficeac.
Dincolo de faptul că a fost un ziar, România Liberă a fost o stare de spirit
Reamintim faptul că, înainte cu doar câteva luni de Revoluția Română, un grup de jurnaliști de la România Liberă a tipărit un ziar clandestin, numit simplu România. Un manifest anticomunist, pe care l-au distribuit așa cum au putut. Jurnaliștii au fost prinși de Securitate și arestați la domiciliu.
„În momentul în care a avenit Revoluția, s-a cam știut. Cine a avut de plecat, a plecat fără eu știu ce scandaluri. Mai erau vociferări pe acolo, dar unii s-au dus în alte părți, unde se simțeau mai în elementul lor. La România Liberă a rămas lumea care credea în anumite valori. Dincolo de faptul că a fost un ziar, cred că ăsta a fost marele lui atu, România Liberă a fost o stare de spirit”, este de părere Bogdan Ficeac.
Cum au început Petre Mihai Băcanu și Mihai Creangă „Acțiunea Patrafirul”
„După Revoluție a fost o despărțire a apelor. Cei care nu s-au simțit în elementul lor, care gândeau altfel, au plecat la alte entități de presă, că atunci apăruseră nenumărate. Restul au rămas acolo. Și pentru că încă mai existau anumite suspiciuni, tot felul de vorbe, atunci Petre Mihai Băcanu cu Mihai Creangă, până la urmă au început Acțiunea Patrafirul, să-i spunem așa.
Fiecare dintre toți cei care au lucrat la România Liberă au venit la ei, la Comitetul Patrafirul și au spus sincer ce-au făcut, ca să nu găsească ei după aia, prin cine știe ce documente, niște chestiuni de genul acesta. Partea cu Sorin Roșca Stănescu și cu Gabriel Mărculescu a fost doar o parte a Acțiunii Patrafirul, pentru că veniseră livrate niște documente deja de la SRI.
(...) Acțiunea Patrafirul s-a încheiat după ce venea fiecare și spunea ce-a avut. Unul sau doi au mai plecat fără să se știe de ce au plecat din redacție. Ăilalți au rămas să scrie. Și am mai avut un coleg care a rămas până la finalul vieții lui alături de noi, dar a zis „Eu cinci ani de zile nu mai semnez”. De ce? „Nu mai semnez”, că probabil se știa...
Dar era un tip foarte de treabă. Și eu, când am scris „Cenzura comunistă și formarea omului nou”, l-am rugat și mi-a scris chiar postfața despre cum funcționa cenzura în presa comunistă. Că, vorba aia, era cel mia în măsură să spună. Și mi-a scris chiar o postfață foarte interesantă”, a mai spus Bogdan Ficeac.
Recomandările noastre
