Mai bine de 150 de persoane-cheie în domeniul politicilor energetice din zona Mării Negre au participat la conferința ”Securitatea energetică în Zona Extinsă a Mării Negre, contributor la securitatea energetică europeană – viziunea 2035”, care a avut loc la Palatul Parlamentului, între 19 și 21 noiembrie. Conferința a fost organizată  de către Centrul de Prevenire a Conflictelor And Early Warning, condus de către Iulian Chifu.
”Știm cu toții că există puncte de intersecție între interesele politice și cele economice. Știm că putem avea o afacere cât se poate de lucrativă, dar odată ce apare o îngrădire politică, acea afacere nu mai poate evolua. De cealaltă parte, cele mai bune proiecte strategice generate de politică sunt condamnate să fie legate de restricțiile unei afaceri. De ce 2035? Pentru că, în domeniul energiei, este nevoie de aproximativ 20 de ani pentru a se ajunge de la idee, la proiect finalizat”, a declarat Chifu în deschiderea conferinței.

România – producător de energie

Din partea României a participat la conferința de la București și Elena Popescu, directorul general în cadrul Departamentului de energie, este cea care a subliniat importanța României în politica energetică a țărilor din preajma Mării Negre, în sensul creșterii atât a stabilității în zonă, cât și pentru a crea premisele dezvoltării unor proiecte profitabile.
”Trebuie să subliniez că avem un potențial extraordinar, avem resurse locale energetice, diversificate pe hidrocarburi, gaz, energii regenerabile, cărbune, nucleare. Cred că trebuie să profităm de acest mix energetic. Pentru că suntem la Marea Neagră și beneficiem de resurse potențiale, trebuie să știm cum să negociem cu partenerii noștri pentru a deveni, astfel, și producător, nu doar consumator sau țară de tranzit”, a afirmat Elena Popescu. Ea a atras atenția și asupra efectelor pe care le are inclusiv asupra României instabilitatea politică din estul Europei. Cu toate acestea, unul din punctele forte ale țării noastre este legat de energia nucleară. ”Nu multe țări europene au un astfel de potențial ca al României. Mulți reprezentanți ai altor țări sunt impresionați de faptul că România a dezvoltat întregul ciclu de producere a combustibililor nucleari. Aceste lucruri nu sunt cunoscute de mulți oameni din Europa, pentru că mulți actori din regiune folosesc fie tehnologie rusească pentru domeniul nuclear, fie tehnologie franceză sau americană. Cred că este important să devenim o țară care are rol și de producător, nu doar de tranzit în regiune”.
Teodor Meleșcanu, prezent de asemenea la conferință, a deschis și subiectul independenței energetice. ”Pot spune că este unul dintre cele mai importante subiecte ale momentului. Este posibilă independența energetică? Răspunsul este da, independența energetică este posibilă, dar ar costa prea mult pentru a fi și profitabilă”.

Despre influența Rusiei

Conferința de la București a fost organizată pe mai multe secțiuni: ”Provocări actuale pe pieţele de energie electrică. Piaţa unică vs soluţii regionale”, ”Marea Neagră între potenţial şi certitudine. Teze şi antiteze privind conturarea unui nou pol al resurselor de hidrocarburi” și ”Politici comune, costuri separate – provocări energetive vs mize geopolitice”.
Vorbitorii din cadrul secțiunilor au avut abordări diferite, unii pornind de la versiunea optimistă, iar alții de la ”realitatea crudă din vecini”. Din prima categorie face parte și Apti Metin, președintele Asociației Drumul Mătăsii. ”Trebuie să fim optimiști, dar pragmatici în același timp. Noi înțelegem potențialul acestei zone, după cum înțelegem și provocările de aici. Permiteți-mi să împărtășesc din propria mea experiență atunci când spun că nu avem nevoie să începem proiecte de la zero. Relațiile politice între țările care formează Drumul Mătăsii funcționează”, a afirmat Apti Metin legat de discuțiile ce urmăresc identificarea unor ”coridoare de transport sigure”.  Președintele Asociației amintite a vorbit și despre pericolele care amenință securitatea energetică a Europei, pericole generate de situația din estul Ucrainei. ”Este o reală nevoie de soluții, fără a mai lăsa loc de poziții ambigue. Este nevoie să legăm Asia de Europa în ambele direcții”.

Mai rezervat s-a arătat Giorgi Badridze, fondator al unui institut pentru studii strategice, fost ambasador al Georgiei la Londra. ”Nu știu dacă pot vorbi despre soluții la marile probleme de securitate energetică. Dar, din punctul de vedere al Georgiei – deși nu vorbesc în mod oficial în numele țării mele – știm foarte bine ce înseamnă să fii într-un punct important între doi poli de putere, estul și vestul. Problemele care au apărut în ultimul an în Ucraina au fost experimentate în trecut și de Georgia. Îmi aduc aminte că au fost unii care au dat vina pe Georgia pentru că ar fi provocat Rusia. Cred că acum este foarte clar faptul că Rusia are propria politică de a trata cu vecinii săi. Și într-un mod cât se poate de opus celui pe care Uniunea Europeană îl aplică în parteneriatele est-europene. Rusia, în loc să susțină stabilitatea, democrația și dezvoltarea economică în rândul vecinilor săi, consideră că vecinii săi trebuie să fie sub sărăcie și  instabilitate”, a afirmat Badridze.

Artem Fylypenko, reprezentant al Institutului Național pentru Studii Strategice din Ucraina, a susținut punctul de vedere al diplomatului georgian. ”Rusia are interese clare în zona Mării Negre. Și, de multe ori, aceste interese sunt mai degrabă politice, decât economice”, a afirmat Fylypenko, enumerând mai multe situații în care Rusia a oprit furnizarea de gaze naturale către diferite țări din Europa.