justitie / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană a transmis miercuri, 12 iunie 2025, un aviz motivat către România, într-un nou episod de tensiuni juridice între autoritățile de la București și instituțiile europene. Subiectul este unul esențial pentru societatea informațională: drepturile de autor și modul în care sunt acordate licențele muzicale în regim colectiv extins.
Potrivit comunicatului oficial emis de Executivul comunitar, România nu a respectat pe deplin Directiva 2001/29/CE, care reglementează armonizarea unor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în contextul digital și informațional.
Ce reclamă Comisia Europeană
Principala îngrijorare exprimată de Bruxelles vizează modul în care România aplică sistemul colectiv extins de acordare a licențelor muzicale. În prezent, legislația românească permite organismelor de gestiune colectivă să acorde licențe în numele tuturor titularilor de drepturi – inclusiv în lipsa unui mandat explicit din partea acestora.
Comisia Europeană susține că această abordare încalcă drepturile exclusive ale autorilor de a decide cine, unde și cum le poate comunica public operele. Această situație ar putea reprezenta o încălcare a principiului consimțământului liber exprimat, prevăzut de dreptul european.
România, somată pentru a doua oară
Deși România a primit anterior o scrisoare de punere în întârziere în acest caz și a realizat o serie de modificări legislative, Comisia consideră că acestea sunt insuficiente. Din acest motiv, Executivul comunitar a emis un nou avertisment, sub forma unui aviz motivat, ultimul pas înainte de trimiterea dosarului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Statul român are la dispoziție două luni pentru a furniza un răspuns oficial și pentru a remedia deficiențele semnalate. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să declanșeze procedura de infringement, cu trimiterea cazului în fața instanței europene.
Ce prevede Directiva 2001/29/CE și de ce este importantă
Directiva 2001/29/CE a fost adoptată pentru a adapta legislația privind drepturile de autor la realitățile tehnologice ale epocii digitale. Printre altele, aceasta acordă autorilor un drept exclusiv de comunicare publică a operelor, inclusiv prin internet sau alte platforme digitale.
Orice derogare de la aceste drepturi trebuie să respecte principiul proporționalității și să fie compatibilă cu interesele economice și morale ale autorilor. Comisia consideră că România, prin extinderea automată a gestiunii colective, fără suficiente garanții pentru titularii de drepturi, ar încălca acest echilibru.
Portativ, muzică. Sursa foto: Pixabay
Impactul asupra industriei muzicale și culturale
Sistemul colectiv extins este folosit pentru a simplifica acordarea de licențe, dar este un mecanism care necesită mecanisme clare de protecție a autorilor. În România, mai mulți reprezentanți ai sectorului muzical au exprimat, de-a lungul timpului, nemulțumiri privind:
-
lipsa transparenței în gestiunea sumelor colectate;
-
acordarea de licențe fără consultarea titularilor;
-
dificultăți în retragerea sau renegocierea drepturilor.
Un proces la Curtea de Justiție a UE ar putea genera efecte juridice și economice semnificative, inclusiv riscul unor amenzi financiare și a necesității modificării întregii legislații naționale privind drepturile de autor.
Alte țări vizate de Comisia Europeană
România nu este singura țară aflată sub lupa Comisiei Europene în materie de drepturi de autor. În trecut, au existat proceduri similare și împotriva altor state membre, însă majoritatea au reușit să aducă legislația în conformitate cu normele UE înainte de a ajunge în fața CJUE.
Totodată, legislația privind drepturile de autor este în continuă evoluție la nivel european, mai ales în contextul noilor directive precum Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (2019/790/UE), care introduc reguli suplimentare privind responsabilitatea platformelor online și remunerarea echitabilă a creatorilor.
Ce trebuie să facă România
România trebuie să răspundă oficial în termen de două luni și să prezinte un plan clar de aliniere a legislației la standardele europene. În lipsa unui progres semnificativ, riscul unui proces la Curtea de Justiție a UE este ridicat, iar consecințele ar putea afecta inclusiv accesul la fonduri europene sau cadrul general de reglementare din industriile creative.
