România iese din corul Europei. Irina Deleanu, președinta FRGR, de partea japonezului Morinari Watanabe și a rețelei pro-ruse din Federația Internațională de Gimnastică (FIG)

România iese din corul Europei. Irina Deleanu, președinta FRGR, de partea japonezului Morinari Watanabe și a rețelei pro-ruse din Federația Internațională de Gimnastică (FIG)România iese din corul Europei. Irina Deleanu, președinta FRGR, de partea japonezului Morinari Watanabe și a rețelei pro-ruse din Federația Internațională de Gimnastică (FIG) / sursa foto: wikipedia

Între Est și Vest, între FIG și FEG (Federația Europeană de Gimnastică), în plin război NATO–Rusia, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică joacă pe o carte cu implicații politice majore

În timp ce Europa sportivă își consolidează solidaritatea cu Ucraina și menține linia de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului, Irina Deleanu, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică (FRGR), alege un drum separat.

Prin participarea sa la AEON CUP 2025 din Japonia (8-13 octombrie 2025)— o competiție neoficială, inter cluburi, dar aprobată de Federația Internațională de Gimnastică (FIG), la care au fost acceptați sportivi din Rusia și Belarus sub statut „neutru” — Deleanu transmite un semnal care depășește sportul: România se abate de la consensul european.

FIG vs. European Gymnastics: două tabere, două lumi

După invazia Ucrainei, lumea sportului a devenit un câmp de bătălie diplomatică.

FIG, condusă de japonezul Morinari Watanabe, a ales o poziție ambiguă, permițând revenirea sportivilor ruși și belaruși sub statut neutru („AIN”), la limită cu recomandările Comitetului Internațional Olimpic (CIO) și în opoziție fermă cu European Gymnastics (FEG) — forul continental al cărui membru este și România.

FEG a decis în decembrie 2023, prin vot formal, suspendarea totală a sportivilor ruși și belaruși de la toate competițiile europene, considerând că „neutralitatea” în fața agresiunii nu este o opțiune morală.

Prin urmare, prezența Irinei Deleanu la Tokyo, la o competiție care încalcă spiritul acestor decizii și cu un puternic substrat geopolitic, este percepută ca o trădare simbolică a solidarității europene.

La competiție au mai fost cluburi europene din Ungaria, Austria, Cehia, Armenia, Elveția, Luxemburg, dar sunt țări care au ori o poziție neutră ori ambivalentă în relația cu Rusia. În plus, cel mai probabil cluburile nu au fost însoțite de către președinții de Federații. România pe plan politic extern s-a exprimat ferm împotriva Rusiei, aderând la axa Franța – Germania – Marea Britanie.

Presa din Armenia chiar titrează cu satisfacție “GAZPROM a devenit primul club rusesc prezent la AEON CUP 2025) - cu referire la fostul club al gimnastei Natalia Safonova.

Totodată, presa internațională atrage atenția asupra faptului că în cadrul AEON CUP 2025, FIG și Federația Japoneză abandonează recomandările CIO cu privire la steagul neutru, cu referire la politica de acordare a medaliilor (FIG and Japannese Federation Abandon IOC Recommandation).

Irina Deleanu

Irina Deleanu / sursa foto: wikipedia

Morinari Watanabe – „arhitectul” reabilitării sportivilor ruși

Morinari Watanabe, actualul președinte FIG, este cunoscut în cercurile olimpice ca un susținător constant al intereselor Federației Ruse.

  • A pledat în repetate rânduri pentru revenirea gimnaștilor ruși „în numele păcii și al unității sportului mondial”;
  • A cultivat o relație apropiată cu federațiile din Rusia și Belarus, fiind sprijinit de acestea în campaniile sale pentru conducerea FIG;
  • A criticat public deciziile CIO de excludere, argumentând că sportul „nu trebuie să fie prizonierul politicii”.

Departe de a fi o poziție neutră, această retorică se înscrie perfect în narativul Kremlinului, care folosește sportul ca instrument de reabilitare globală.

În acest context, apropierea Irinei Deleanu de Watanabe — ilustrată prin prezențe publice, fotografii și elogii — devine o alegere politică, nu o coincidență sportivă. Relația dintre Irina Deleanu și Watanabe datează de mulți ani. Watanabe este o prezență constantă la evenimentele sportive organizate de Irina Deleanu. Ultima dată venind la World Chalange Cup de la Cluj în iulie 2025. De asemenea, nu este prima dată când Irina Deleanu însoțește delegația României la AEON CUP Tokyo.

Alături de clubul Kabaeva și rețeaua pro-rusă din gimnastică

Irina Deleanu a fost prezentă la Tokyo alături de clubul privat românesc Dandri, patronat de vicepreședinta FRGR, Adriana Mitroi, în timp ce printre participante s-au numărat sportivele ruse de la clubul Sky Grace — fondat și patronat de Alina Kabaeva, fostă gimnastă rusă și apropiata lui Vladimir Putin, aflată sub sancțiuni internaționale.

Mai mult, Irina Deleanu s-a remarcat anterior prin declarații publice de apreciere la adresa Kabaevei, despre care spunea ca are o strânsă relație de prietenie, au participat împreună la concursuri și despre care spunea ca are o “finețe aparte”. De remarcat ca aceste declarații publice au fost făcute în martie 2022, la două săptămâni după invazia Ucrainei de către Rusia.

În același timp, Deleanu a promovat constant pe rețelele sociale imagini și mesaje laudative la adresa lui Watanabe și a Nohei Abou SHABANA, directorul tehnic al FIG — ambii recunoscuți pentru susținerea reintegrării sportivilor ruși și afinitatea față de valorile ruse.

Toate aceste elemente conturează imaginea unei afinități sistematice pentru tabăra pro-rusă din gimnastica mondială.

Alina Kabaeva

Sursă: Vasily Smirnov | Dreamstime.com

România – prima fisură în unitatea europeană

În timp ce statele UE membre FEG mențin o poziție fermă de respingere a sportivilor ruși, România devine excepția care confirmă regula.

Chiar dacă AEON CUP este o competiție „de cluburi”, fără statut oficial, prezența președintei FRGR conferă evenimentului o legitimitate diplomatică.

Nu e un simplu act de protocol: este un gest politic cu efect de undă lungă, mai ales într-un moment în care lumea occidentală se confruntă cu escaladarea tensiunilor NATO–Rusia.

Sportul, ambasadorul care poate trăda

Sportul este, prin definiție, o formă de diplomație. Dar, în epoca războaielor hibride și a războaielor informaționale, diplomația sportivă devine o armă cu două tăișuri.

În loc să consolideze imaginea României ca parte a familiei europene, gestul Irinei Deleanu compromite încrederea partenerilor occidentali și transformă gimnastica românească într-un caz-școală de ambiguitate geopolitică.

Concluzie: între neutralitate și complicitate

Într-un moment în care linia de demarcație dintre Est și Vest se adâncește, România nu își poate permite luxul neutralității prost înțelese.

Irina Deleanu nu este doar un oficial sportiv — prin funcția sa, ea reprezintă o parte a imaginii României în forurile internaționale.

Prin gestul său, a slăbit coerența europeană, a adus FRGR într-o zonă gri și a oferit Rusiei exact ceea ce caută: fisuri în unitatea occidentală.

Mai rămâne de văzut cine a finanțat deplasarea delegației române (6 persoane) care se ridică la aproximativ 18.000 E. În trecut se pare ca “filantropul” Watanabe.

“Orice drapel neutru al sportivilor ruși este pătat de sânge.” V. Zelensky

Ne puteți urmări și pe Google News