Neîncrederea în autorități și campaniile de dezinformare au făcut ca țara să aibă doar 26% din populație imunizată, cea mai mică rată din UE, după Bulgaria, cu doar 19%.

EL PAIS (Spania), 21 august 2021 - Roxana predă limba română într-un liceu central din București și, în ciuda începutului iminent al cursurilor, la începutul lunii septembrie, încă nu se gândește să se vaccineze împotriva Covid-19, la fel ca mulți colegi de muncă - 60% dintre profesori sunt deja imunizați.

Ea se teme că vaccinul provocă efecte adverse și nu are încredere în autorități, mass-media și medici. „Nu vreau să mă vaccinez; există un deficit de comunicare al celor care trebuie să promoveze vaccinarea, informații contradictorii în rândul specialiștilor și campanii agresive împotriva unor personaje cunoscute, la televiziuni și pe rețelele de socializare”, avertizează profesoara în vârstă de 43 de ani. Ea susține că un vaccin produs într-un timp atât de scurt nu o poate convinge.

Profilul ei este diferit de cel al majorității antivacciniștilor din România, care sunt concentrați în zonele rurale, cu venituri mici și fără educație. Pentru a-și susține argumentele, Roxana spune că are „colegi care afirmă că nu există pandemie și se întreabă ce rost are vaccinarea atunci când numărul de infecții și decese arată că este pe cale să se termine [criza sanitară]”, continuă ea.

Cu 26% din populație imunizată, cu mult sub media europeană de 67%, România se află în partea de jos a listei Uniunii Europene în ceea ce privește rata de vaccinare, doar înaintea Bulgariei vecine, cu 19%. Nu a fost întotdeauna așa: când au ajuns primele doze, la începutul anului, autoritățile au fost euforice când au văzut cum mergeau oamenii să se vaccineze. Dar a fost vorba numai de partea din populație care era decisă și care a venit pe măsură ce au sosit dozele. Problemele au început mai târziu, când a trebuit să ajungă la restul, la marea majoritate. După inocularea a mai mult de 100.000 de oameni într-o singură zi, în luna mai, deja mai puțin de 15.000 de persoane pe zi primesc dozele, în august.

Până în prezent, doar aproximativ cinci milioane de români au fost vaccinați, într-o țară de 19,4 milioane de locuitori, jumătate din ținta stabilită pentru septembrie de către guvern, care a trebuit deja să vândă 1.170.000 de doze de Pfizer Danemarcei și alte 700.000 Irlandei, pentru a evita expirarea lor, dată fiind achiziționarea unui număr mare de flacoane. Zonele rurale, mai sărace și cu oameni mai în vârstă, sunt deosebit de puțin dispuse la vaccinare, doar 15% din populație fiind imunizată, comparativ cu ratele de aproximativ 40% observate în orașele mari, cum ar fi Bucureștiul sau Clujul.

Petru Marocico este primarul orașului Ulma, unul dintre acele locuri în care vaccinarea pare ceva îndepărtat. Este o comună de aproximativ 2.000 de locuitori, din județul Suceava, lângă granița cu Ucraina, cu doar 2% din populație având schema completă de vaccinare. „Nici eu nu am fost vaccinat. Este o invenție mondială”, spune Marocico prin telefon. „Nu am fost niciodată bolnav”, susține primarul în vârstă de 52 de ani, ca justificare, deși subliniază că a făcut tot posibilul pentru a le explica vecinilor săi avantajele vaccinării.

Un alt primar, de această dată din Bărbulești, la 60 de kilometri de București, asigură că el nu are nicio legătură cu campania de imunizare, iar localitatea sa are cea mai mică rată de vaccinare din țară: doar 0,33%, potrivit unui recensământ cu puțin peste 5.000 de persoane imunizate. „Am delegat sarcinile serviciilor de sănătate și mi-am făcut datoria. Dacă m-aș implica [în vaccinarea oamenilor] și cineva ar muri, responsabilitatea ar cădea asupra mea”, apără Vasile Lita, care nu a fost vaccinat.

Oficialul susţine că populația se teme de vaccinuri, dar nu spune nimic despre frica de Covid, în ciuda faptului că boala a luat viața a 34.388 de persoane din România, de la începutul pandemiei. Acum, incidența este foarte scăzută, de 20 de cazuri la 100.000 de locuitori - cu date de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ECDC - dar infecțiile sunt în creștere în fiecare zi, cu varianta Delta.

Autoritățile sunt îngrijorate de aceste rate scăzute de inoculare, care arată o problemă de credibilitate în privința campaniei, începând chiar cu lucrătorii medicali: doar 58% dintre cei care lucrează în sistemul public au fost imunizați. Un medic de la un spital din capitală își justifică astfel refuzul de a fi imunizat: „Un vaccin este un experiment genetic; campania de vaccinare, o manipulare; și imunizarea, inutilă", spune el.

Coordonatorul campaniei de vaccinare a guvernului român, Valeriu Gheorghiță, avertizează asupra creșterii infecțiilor. „Acest nou val îi va afecta în special pe cei care nu au fost vaccinați”, spune el. De fapt, în această săptămână s-a raportat că 80% dintre noile infecții apar în rândul persoanelor nevaccinate, precum și 90% din decese. Gheorghiță recunoaște că, în spatele ratei scăzute de inoculare, se află o campanie de informare nereușită despre vaccin, în special în cazul medicilor de familie din mediul rural. La toate acestea se adaugă neîncrederea românilor în liderii lor, care era deja pronunțată înainte de pandemie.

Potrivit unui studiu al Institutului Român de Cercetare a Calității Vieții, două milioane, reprezentând 15% dintre cetățeni, se opun vaccinurilor și recomandă celor apropiați să le evite, deoarece consideră că nu sunt suficient testate. Confruntate cu perspectivele, autoritățile sanitare intenționează să introducă bonusuri precum plata a 100 de lei (20 de euro) pentru a stimula interesul pentru vaccinare și a opri al patrulea val deja anunțat, al cărui vârf este așteptat în septembrie, din cauza variantei Delta, cea mai contagioasă de până acum. Dar e puțin.

În prezent, guvernul român nu are în vedere introducerea vaccinării obligatorii în nicio zonă, potrivit coordonatorului campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță. „Obiectivul nu este creșterea, indiferent cum, a numărului de persoane vaccinate. Este important ca decizia să se bazeze pe dorința lor și pe informațiile pe care le au”, clarifică el. Prin urmare, consideră că cetățenii nu ar trebui să fie obligați să se vaccineze: „Nu cred că suntem pregătiți ca societate pentru a înțelege acest tip de abordare. Vaccinarea obligatorie nu este o soluție."

Rețelele sociale

O mare parte dintre cei reticenți a fost ademenită, de-a lungul anilor, de campanii anti-vaccinare difuzate pe posturile naţionale de televiziune de către vedete ca prezentatoarea Olivia Steer, care propagă ideea că „vaccinurile conțin mercur și aluminiu, un amestec care provoacă autism”.

De asemenea, au fost prezentate presupuse cazuri de copii care suferă de boli grave sau netratabile, după imunizare. Aceste diatribe anti-vaccinare au devenit virale cu o viteză maximă pe Facebook, cea mai utilizată rețea socială din România. Potrivit unui sondaj al companiei INSCOP, din martie, 55% dintre români au fost expuși la știri false.

Acest vârtej mediatic este însoțit de negarea din rațiuni religioase, un alt germen de descurajare a vaccinării, care a determinat guvernul să solicite medierea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pentru a opri dezinformarea. Unii preoți s-au dedicat promovării teoriilor conspirației și a multor prostii, la slujbe, precum că „după vaccinare, în scurt timp și în combinație cu noua boală, pielea oamenilor se va umple de solzi de pește” sau că „oamenilor li se implantează, odată cu inocularea, un microcip de monitorizare”.

Aceste afirmații au devenit virale pe rețelele de socializare, într-o țară în care 85% din populație se declară creștin ortodoxă. În ciuda faptului că un purtător de cuvânt al Bisericii a încercat să oprească aceste mesaje, nu există un răspuns ferm, clar și convingător din partea acestei Biserici, precum cel promovat de Biserica greacă, aceasta îndemnându-şi clerul să citească o circulară cu întrebări și răspunsuri despre vaccinare.