România riscă un proces internațional cu compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia. Oficialii companiei au transmis autorităților de la București o notificare prin vare atrage atenția că va iniția o procedură de arbitraj internațional împotriva statului român. Inițiativa are drept cauză faptul că autorităţile române nu au eliminat din Legea offshore prevederile nefavorabile investitorilor.

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), care deține cel mai avansat proiect de extracție a gazelor naturale din Marea Neagră, intenționa să înceapă producția până la jumătatea anului. Din cauza problemelor de natură legală, compania a amânat producția.

În prezent, BSOG a transmis autorităților de la București o notificare prin care își declară intenția de a iniția o procedură de arbitraj împotriva statului român. Această procedură ar urma să se desfășoare la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris.

Compania americană acuză România că tergiversează adoprarea Legii ofshorre și că nu a eliminat din conținutul său prevederile de natură fiscală nefavorabile investitorilor, după cum relatează Profit.ro. Actuala coaliție de guvernare, PSD – PNL, a promis în mod repetat acest lucru, însă lucrurile nu au demarat.

Dat fiind termenele procedurale de la ICC Paris, teoretic mai este timp pentru ca țara noastră să modifice Legea offshore.

Despre notificarea BSOG

Notificarea este o etapă preliminară care precede inițierea procedurii de arbitraj. Acordurile petroliere încheiate de statul român cu concesionari de perimetre de țiței și gaze prevăd că disputele se rezolvă în conformitate cu legislația românească, dar la Curtea de la Paris.

BSOG a decis să investeasc în Marea Neagră, în proiectul Midia, în 2019, după adoptarea de către Parlamentul României a Legii offshore cu prevederi de suprataxare a producătorilor de gaze. Compania și-a rezervat dreptul de a da în judecată statul român, dacă nu va modifica actul normativ.

„Deși ne-am angajat să dezvoltăm proiectul MGD, vom realiza, în paralel, demersuri pentru restabilirea tuturor drepturile noastre în ceea ce privește dispozițiile fiscale, comercializarea gazelor și alte aspecte de reglementare care, împreună, subminează viabilitatea dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Așteptăm cu nerăbdare să purtăm un dialog constructiv cu autoritățile competente în vederea soluționarii acestor probleme, dar nu excludem posibilitatea de a urma o acțiune juridică în cazul în care calea dialogului nu va avea un rezultat pozitiv”, declara atunci, pentru Profit.ro, Mark Beacom, CEO-ul BSOG.

România are încă un proces internațional

O altă companie, Clara Petroleum, din Marea Britanie, a demarat recent o procedură de arbitraj împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Britanicii au încheiat un acord petrolier cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în 2012. În baza documentului Clara Petroleum urma să înceapă exploatarea în perimetrul Tulca din vestul țării.

Firma acuză România de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică. Documentul stabilește principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

Clara Petroleum, controlată și condusă de britanicul Richard Thomas Liddell, cu experiență de peste 35 de ani în industria de petrol și gaze, și-a adjudecat concesiunea perimetrului Tulca în anul 2010. Acordul petrolier a fost semnat în 2011 și aprobat de Guvern în anul următor.

Însă în 2016, conform relatărilor publice, Curtea de Conturi a atras atenția într-un raport că adjudecarea ar fi fost marcată de nereguli. ANRM ar fi acceptat oferta Clara Petroleum în condițiile în care, pentru criteriul de evaluare „Capacitatea financiară”, operatorul ar fi obținut 7 puncte, mai puțin de 50% din punctajul maxim (15 puncte), și ar fi trebuit descalificat.