Fostul șef al ASF, Dan Radu Rușanu, a ieșit în pagubă la finalul judecării dosarului „Carpatica Asig” în care a fost achitat pentru corupție. Instanța i-a respins cererea prin care solicita ca statul să-i plătească sumele cheltuite cu onorariile avocaților angajați să-l reprezinte. Judecătorii i-au acordat o sumă de 13 ori mai mică decât cea pe care a pretins-o.

O instanță din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat soluția definitivă în procesul intentat de Dan Radu Rușanu împotriva Statului Român, prin Ministerul Finanțelor. Fostul șef al ASF a cerut să fie   despăgubit pentru sumele plătite avocaților care l-au reprezentat în dosarul „Carpatica Asig”. El a fost achitat în acest dosar, instrumentat de DNA, după ce inițial a fost arestat prevenitv.

În acest context, el a deschis un proces, în 2018, la Tribunalul București, în care a cerut să fie despăgubit cu 904.359,50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. Cererea i-a fost respinsă, de toate instanțele, iar pe 16 martie a fost pronunțată soluția definitivă, la ÎCCJ.

„Respinge, ca nefondate, recursul incident declarat de reclamantul Ruşanu Dan Radu şi recursul principal declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 526 A din 23 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă”, se arată în minuta înscrisă pe portalul instanțelor de judecată.

Dosarul Penal în care a fost achitat Rușanu

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu a fost trimis în judecată în 2014 de DNA pentru mai multe acuzații de corupție în dosarul „Carpatica Asig”. Este vorba despre constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.

Procurorii DNA l-au reținut pe Dan Radu Rușanu în luna februarie a anului 2014, iar Curtea de Apel București a dispus plasarea sa în arest. Fostul șef al ASF a stat în arest preventiv timp de 112 zile, după care a fost plasat în arest la domiciliu pentru alte trei luni.

Ulterior, însă, la finalul procesului, Dan Radu Rușanu a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în iunie 2017.

În același dosar a mai fost trimis în judecată și omul de afaceri Ilie Carabulea. Acesta din urmă a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni de închisoare.

Rușanu a cerut aproape un milion de lei

În anul 2018, Dan Radu Rușanu a deschis un nou proces, la Tribunalul București, solicitând despăgubiri în valoare de 904.359,50 lei. Suma reprezenta contravaloarea onorariilor plătite avocaților care l-au reprezentat în dosarul penal. El și-a motivat cererea prin complexitatea cauzei și prin activitatea desfășurată de avocații săi pe parcursul urmăririi penale și a procesului.

În 2018, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată. S-a întâmplat chiar de la primul termen, pe motiv că pretențiile nu îndeplinesc prevederile art. 451 din Codul de procedură civilă. Astfel, conform judecătorilor, procesul s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, iar instanța civilă nu se poate pronunța asupra chestiunilor stabilite cu putere de lucru judecat într-un proces penal. Soluția a fost atacată la Curtea de Apel București.

În iunie 2020, o nouă instanță, superioară, a constatat că argumentația din soluția inițială este greșită și a admis acțiunea în parte. Dan Radu Rușanu a primit o despăgubire de 70.000 de lei din partea Statului Român, pentru plata onorariilor. Mult mai puțin decât a solicitat.

Curtea de Apel a acordat despăgubiri de 70.000 de lei

Curtea de Apel a arătat că, pe parcursul procesului penal (fazele de urmărire penală și de judecată), reclamantul a afirmat că a beneficiat de reprezentare/asistență juridică din partea mai multor apărători aleși, achitând onorarii în cuantum total de 904.359,50 lei (726.104 lei în faza de urmărire penală și  178.600 lei în faza de judecată). Numai că, acesta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte activitatea concretă prestată de apărători.

Drept urmare, în lipsa înscrisurilor relevante n care să probeze activitățile prestate de avocați, Curtea de Apel a apreciat că este rezonabil ca pârâtul să achite 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de reclamant.

În ce privește onorariile de 178.600 lei, achitate în faza de judecată, instanța a apreciat că suma este prea mare în raport cu activitatea desfășurată de avocați. Drept urmare, Curtea a apreciat că este rezonabil și proporțional să oblige Statul Român la plata sumei de 50.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de reclamant în cursul judecății penale.