România a fost condamnată la CEDO. Cazul care pune la plată statul român
- Nicolae Comănescu
- 9 martie 2021, 15:30
România a fost condamnată la CEDO, după ce magistrații au judecat un caz de expulzare. Cetățeanului i s-au încălcat drepturile.
România a fost condamnată, marți, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Într-un caz legat de expulzarea unui cetățean tunisian. La baza acestei decizii au stat motive ce țin de securitatea națională. Dar care nu i-au fost comunicate de autoritățile române și tunisianului.
„Reclamantul nu a primit nicio informaţie despre comportamentul său concret susceptibil de a pune în pericol securitatea naţională şi nici despre desfăşurarea unor momente-cheie ale procedurii.” A explicat instanța.
S-a căsătorit în RomâniRomânia a fost condamnată la CEDO. Cazul care pune la plată statul româna și a făcut un copil
Cei şapte judecători ai CEDO au apreciat în unanimitate că România a încălcat Articolul 1 din Protocolul Nr.7 al Convenţiei europene a drepturilor omului. Ce face referire la garanţiile procedurale în caz de expulzare a străinilor. Reclamantul este un cetăţean tunisian născut în 1982 şi sosit în 2007 în România. În țară s-a căsătorit cu o româncă şi a avut un copil. În 2009, el a obţinut un permis de sejur pentru „viaţă familială”. Document ce a fost valabil până în 2015, explică oficialii de la CEDO într-un comunicat de presă.
România a fost condamnată la CEDO. Explicațiile oferite de magistrații europeni
În 2012, justiţia română l-a declarat persoană indezirabilă şi i-a interzis să locuiască în România timp de cinci ani. Parchetul arăta că - potrivit unor informaţii clasificate de nivel secret puse la dispoziţia sa de Serviciul Român de Informaţii - existau indicii serioase potrivit cărora reclamantul desfăşura activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională”. Au mai precizat oficialii de la CEDO. Avocatul tunisianului nu a putut avea acces la elementele considerate secrete din dosar. Iar reclamantul a fost expulzat în Tunisia în decembrie 2012.
„Având în vedere informaţii foarte reduse şi generale de care reclamantul dispunea, el nu s-a putut baza pentru a-şi apăra cauza decât pe presupuneri, fără a putea contesta în mod concret un comportament sau altul despre care i s-ar fi transmis că pune în pericol securitatea naţională”. A mai apreciat instanța europeană.