Judecătoarea care conduce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe (ÎCCJ), Corina Corbu, s-a adresat la CEDO în martie 2020 odin cauză că nu i-au fost redactate în termenul legal hotărârile de achitare, aspect care i-a atras atenţia avocatului Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Şefa ÎCCJ s-a dus la CEDO cu o problemă personală şi a uitat de cea insituţională. Subiectul a fost abordat de jurnaliştii site-ului Lumea Justiţiei. Sursa citată aminteşte că ÎCCJ a înregistrat în 2019 aproape 3.000 de întârzieri în motivarea sentințelor și deciziilor.

Şefa ÎCCJ s-a dus la CEDO cu o problemă personală

„Șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Corina Corbu s-a dus cu jalba-n proţap la CEDO pe motiv că nu i-au fost redactate în termen util hotărârile de achitare în dosarul în care a fost trimisă în judecată de DNA, însă nu apare că fiind la fel de preocupată faţă de întârzierile înregistrate de instanța pe care o conduce în redactarea altor sentințe și decizii. Cel puţin, nu cunoaștem că şefa ICCJ să fi făcut vreun demers pentru a restabili legalitatea la ÎCCJ”, notează jurnaliştii de la Lumea Justiţiei.

Doar în 2019, la ÎCCJ erau întârzieri în motivarea a 2.942 de hotărâri judecătorești. În 2019, ÎCCJ a pronunțat 14.277 de hotărâri, ceea ce înseamnă că restanțele în redactarea sentințelor și deciziilor în termenul legal au fost de 20,60%. Trebuie precizat că unele hotărâri au rămas neredactate înainte de 2019.

Cifrele au fost dezvăluite de avocatul Adrian Toni Neacșu, într-o postare pe Facebook. Fostul membru al CSM a publicat datele în contextul în care, în 2019 procentul restanțelor nemotivate era de 2,56% în România. Instanțele din țară au pronunțat 2.095.772 de hotărâri, neredactate în termenul legal fiind 54.167.

Cifrele prezentate de avocatul Toni Neacșu

„Au început să-mi sosească primele date cu privire la răspândirea fenomenului întârzierii în redactare a hotărârilor judecătorești, date pe care le-am solicitat în baza legii accesului la infomatii de interes public instituțiilor judiciare.

Primul răspuns este cel de la Inspecția Judiciară care mi-a transmis datele aferente lui 2019, așa cum sunt prinse într-o hotărâre a CSM de aprobare a raportului de control tematic. Analiză aferentă anului 2020 va fi gata după 21.04.2021, urmând să fie de asemenea supusă aprobării CSM.

Mai aștept de la CSM și ÎCCJ. Reamintesc că atunci când am susținut public că se impune modificarea codurilor astfel încât motivarea hotărârii să fie cunoscută o dată cu pronunțarea soluției (renunțând la 'darea' hotărârii în 2 etape, întâi pronunțarea și abia apoi motivarea) am spus că problemele sistemice trebuie să primească soluții generale, folositoare întregului sistem de justiție iar nu doar pe cele care rezolva probleme locale.

Mi se pare absolut neserios și improvizat să se încurajeze dezbateri publice fără să se cunoască realitatea din instanțe, oricât de descurajatoare sau optimistă o fi ea.

Sintetic datele pe care le dețin acum sunt următoarele:

1. La nivelul ICCJ erau întârziate la redactare la dată de 31.12.2019 un număr de 2.942 de hotărâri judecătorești, pentru toate secțiile și completele de 5.

În 2019 ICCJ a pronunțat 14.277 de hotărâri ceea ce înseamnă că 20,60% din hotărâri se redactează cu întârziere, cu precizarea că unele hotărâri neredactate sunt anterioare lui 2019.

2. La nivelul tuturor celorlalte instanțe (curți de apel, tribunale și judecătorii) erau neredactate la 31.12.2019 un număr de 54.167 de hotărâri. În 2019 aceste instanțe au pronunțat 2.095.772 hotărâri judecătorești în total, ceea ce înseamnă că un procent de 2,56% din hotărâri sunt redactate cu întârziere. Cifra era în ușoară cresetere, media în perioada 2015-2018 fiind de 49.904 hotărâri întîrziate la redactare.

3. În 2019 au existat 147 de verificări prealabile privind întârzierea în redactare (petiții, autosesizari s.a.) din care 132 au fost clasate și în 8 s-a exercitat acțiunea disciplinară. În 6 cazuri s-a admis acțiunea și s-au aplicat sancțiuni disciplinare.”