Fraudele pe card s-au mutat din România în America şi de la bancomat pe site-uri. Deşi nivelul s-a redus mult, trebuie găsite noi forme de protecţie care să anuleze riscurile.

La nivel european, numărul incidentelor de fraudă pe card scade mult an de an, datorită implementării de către state a tehnologiei de plată cu cip, România nefăcând excepţie de la această tendinţă. Ţara noastră stă chiar mai bine decât media europeană: în 2010, volumul fraudelor de pe piaţa locală a fost de opt ori mai redus. Noul sistem de securitate Însă, nu toate cardurile de pe piaţa locală au implementat sistemul cu cip, care oferă o siguranţă apropiată de 100%. Deci, există încă plastice neînrolate şi care pot cădea uşor pradă hoţilor. O soluţie ar fi, aşadar, să cereţi băncii să vă schimbe cardul cu unul cu cip. De ce sunt acestea mai sigure?Acum câţiva ani, cardurile erau fraudate în special la bancomate, unde hoţii copiau datele de identificare ale plasticului, respectiv datele de pe banda magnetică şi PIN-ul. Se fabrica apoi un card clonat, cu aceste date, de pe care erau furaţi banii. În prezent, această procedură este întâlnită tot mai rar. Astfel, sistemul de bancomate al băncilor româneşti a fost înrolat în proporţie de aproape 100% la noua tehnologie care recunoaşte cardurile cu cip şi face tranzacţii pe baza datelor de pe cip. Cardul este dotat, însă, în continuare şi cu bandă magnetică şi PIN, pentru a putea fi folosit la tranzacţii în ţările care nu au implementat noua tehnologie. Chiar dacă hoţii vor copia banda magnetică şi PIN-ul cardului, bancomatele şi POS-urile de la noi, care beneficiază deja de noul sistem de protecţie, nu vor permite ca tranzacţia să se facă pe baza vechiului sistem. Aparatele vor recunoaşte că plasticul beneficiază deja de noul sistem de securitate şi vor accepta să fie folosită doar această tehnologie. Însă chiar şi aşa, oportunităţi de fraudă există. Clona poate fi folosită la bancomatele din ţări care nu au implementat noua tehnologie de unde sunt extraşi banii, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Foloseşte alerta prin SMS Multe bănci de pe piaţa locală pun însă la dispoziţia clienţilor un sistem de alerte prin SMS, care avertizează posesorii de card când se efectuează o tranzacţie. În felul acesta, veţi fi alertaţi că plasticul a fost folosit în cadrul unei fraude, şi puteţi cere băncii care a autorizat tranzacţia să vă despăgubească şi să vă blocheze cardul. După introducerea cipului, fraudele la ATM au scăzut, dar au crescut cele pe siteurile de licitaţii, eBay.com fiind cel mai cunoscut exemplu în acest sens. O mulţime de români au fost "orchestratori" de licitaţii fictive. De regulă, victimele sunt cetăţeni de pe pieţe dezvoltate, deci nu români. FRAUDE Românii au talent… şi la hoţie În ultimii ani, hoţii români au orchestrat o serie de fraude spectaculoase pe Internet. Astfel, anul trecut, doi tineri români, absolvenţi de Stomatologie, alături de complicii lor, au fost acuzaţi de FBI că le-au vândut americanilor, prin intermediul site-urilor de licitaţii, precum eBay, iahturi şi maşini de lux imaginare, la preţuri de chilipir. Aproximativ 2.000 de cumpărători au înghiţit momeala, paguba totală fiind în valoare de 20 de milioane de dolari. Aceasta este una dintre cele mai mari fraude de acest tip originate în România. Un alt caz de escrocherie a fost depistat în 2008 când, în luna aprilie, a fost prins Vlad Duiculescu, alias "Vladutz", care a furat identităţi online pentru bani, cauzând pagube de 2 milioane de dolari site-ului eBay. Totodată, în octombrie 2007, Florin Fechete a comis furturi în valoare de 125.000 de dolari de pe eBay, de la trei persoane. El a folosit 16 identităţi false pentru a vinde maşini sau motociclete fantomă. În mai 2007, românii au fost implicaţi în cazul TJ Maxx, considerată cea mai mare fraudă IT din istorie, care a implicat peste un miliard de dolari furaţi de pe 45 de milioane de carduri, de la 500.000 de clienţi ai lanţului global de retail. Citiţi şi:

• Mituri despre carduri, detronate de suspiciunile de fraudă
• Cunoaşte-ţi drepturile când faci shopping online!
• Cum să profiţi de pe urma cumpărăturilor cu cardul pe internet
• Eşti client al magazinelor online? Află ce înseamnă “activation during shopping”