La fel ca la o partidă de poker cu miză grea, ministrul Justiţiei a „plusat” imediat după ce Darius Vâlcov a aruncat în joc „Protoculul din 2016”, încheiat între Parchetul General şi SRI. Tudorel Toader a anunţat că va demara procedura de evaluare a procurorului general Augustin Lazăr, la scurt timp după ce Darius Vâlcov a publicat documentul pe reţeaua de socializare.

„Declanșez procedura legală pentru evaluarea activității manageriale desfășurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Preambul: (…) În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost „desecretizat” un protocol „abrogat” încă din 2016”, scria Tudorel Toader.

Acestui mesaj, procurorul general i-a dat o replică ieri, când a explicat într-o conferinţă de presă că Tudorel Toader fusese informat despre existenţa Protocolului din decembrie 2016 semnat între Parchetul General şi SRI încă din luna martie a acestui an. Procurorul general a dat publicităţii corespondenţa dintre Parchet şi Ministerul Justiţiei cu privire la protocoalele cu SRI. Schimbul de adrese a fost iniţiat tocmai de ministrul Tudorel Toader, care solicita procurorului general, în data de 19 martie 2018, să comunice „dacă şi câte protocoale secrete au fost între Ministerul Public, DNA şi DIICOT cu SRI”.

„Răspunsul Ministerului Public către Ministerul Justiţiei a fost din 20 martie: În atenţia domnului ministru, având în vedere adresa dvs, vă comunicăm protocolul de cooperare dintre Ministerul Public şi SRI, strict secret – este vorba de cel din 2009, şi al doilea protocol dintre SRI şi PÎCCJ, secret, 6 pagini, este protocolul din 2016”, a declarat, ieri, Augustin Lazăr.

De asemenea, procurorul general a precizat că toate protocoalele au fost puse şi la dispoziţia CSM.

„Aici vom găsi aceleaşi adrese. (…) Am comunicat CSM şi cele două protocoale din 2009 şi 2016 cu menţiunea că cel deal doilea protocol a fost denunţat. Protocolul este lipsit de orice efecte. El poate fi declasificat şi sper să obţinem această adresă de declasificare ca să încheiem discuţia. (…) În perioada 20- 29 martie, toate protocoalele au fost puse la dispoziţia CSM”, a mai spus Lazăr, care a prezentat atât adresa primită de la Ministerul Justiţiei, cât şi răspunsul Parchetului la cele solicitate.

 

Evaluarea va duce la o decizie ca în cazul Kovesi?

În urma acestor detalii din „culise”, Tudorel Toader a anunţat că va organiza în cursul zilei de astăzi „o conferinţă de presă referitoare la recentele afirmaţii ale procurorului general al PICCJ”. E posibil ca pașii pa care îi va urma ministrul să fie asemănători celor făcuți la revocarea lui Kovesi.

În data de 22 februarie 2018, Tudorel Toader anunţa că a declanșat procedura de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, pe atunci procuror-șef al DNA. În ziua următoare, Tudorel Toader a publicat Raportul privind activitatea managerială la DNA. Pe data de 27 februarie, Secția pentru procurori a CSM a avizat negativ solicitarea lui Tudorel Toader de revocare a şefei DNA.

Pe data de 16 martie, CSM a înaintat către Administraţia Prezidenţială avizul negativ împreună cu motivarea acestuia. Klaus Iohannis a anunţat, o lună mai târziu, că nu va da curs cererii formulate de Tudorel Toader. Drept răspuns, ministrul Justiţiei a sesizat Curtea Constituţională, în data de 17 aprilie. Era vorba despre un conflict de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte pe tema revocării din funcţie a şefei DNA. Pe data de 30 mai, CCR a admis sesizarea privind existența acestui confict juridic şi a statuat: „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”. Acest lucru s-a întâmplat abia pe data de 9 iulie, când purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei a anunţat că şeful statului a semnat decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.