International
Republica Moldova are nevoie de ajutor. Rusia intensifică atacurile hibride înaintea alegerilor
Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova se apropie de un scrutin parlamentar decisiv, într-un climat tensionat marcat de presiunile Kremlinului. În condițiile în care sprijinul american s-a diminuat, autoritățile de la Chișinău avertizează asupra atacurilor cibernetice și campaniilor de dezinformare rusești și solicită mai multă susținere din partea partenerilor occidentali. „Lupta pe care o duce Moldova este inegală și s-a înrăutățit odată ce SUA și-au retras sprijinul acordat mass-mediei independente și apărătorilor drepturilor omului. Marile platforme sunt folosite pentru a răspândi dezinformarea și relatările rusești care vizează destabilizarea țării”, a declarat Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizual din Moldova pentru Politico.
Republica Moldova are nevoie de sprijin din partea Occidentului
Republica Moldova se apropie de un scrutin decisiv, într-un climat tensionat, în care presiunile venite dinspre Rusia ridică mari semne de întrebare asupra desfășurării procesului electoral. Autoritățile de la Chișinău atrag atenția că sprijinul din partea statelor occidentale este mai necesar ca oricând.
Duminică, cetățenii moldoveni sunt așteptați la vot pentru alegerile parlamentare, desfășurate pe fondul unor tentative de ingerință care, conform experților occidentali în securitate și companiilor specializate în informații cibernetice, își au originea la Moscova.
Ajutorul oferit de Statele Unite pentru a contracara atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare și alte tipuri de amestec extern s-a redus, după ce USAID a fost desființată la începutul acestui an. „Am pierdut finanțarea și nu a urmat nimic”, a declarat Mihai Lupascu, directorul agenției de securitate cibernetică din Moldova, pentru sursa citată, menționând că Uniunea Europeană a încercat să compenseze acest gol.
Război hibrid între Rusia și țările occidentale
Presiunea exercitată asupra Republicii Moldova survine într-un moment extrem de delicat, țara fiind considerată un teren central într-un conflict hibrid tot mai intens dintre Rusia și Occident, caracterizat prin atacuri informatice, manipulare online, sabotaj intern și ingerințe politice.
Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2024, când administrația Biden a pus la dispoziție resurse importante pentru a combate acțiunile cibernetice și campaniile de dezinformare lansate de Moscova, în prezent Statele Unite adoptă o poziție mult mai rezervată.
Alegerile de anul trecut au fost strânse, fiind nevoie de două tururi pentru ca președinta pro-europeană Maia Sandu să obțină un nou mandat. În acel context, au apărut acuzații consistente că Rusia ar fi încercat să influențeze rezultatul împotriva ei. Deși Republica Moldova are statut de țară candidată la Uniunea Europeană, Kremlinul a încercat să submineze acest parcurs prin instrumente digitale și propagandă intensificată.
În ultimele săptămâni, Maia Sandu a lansat avertismente ferme. La începutul lunii septembrie, în fața Parlamentului European, ea declara că Rusia a declanșat un „război hibrid nelimitat, la o scară nemaiîntâlnită înainte de invazia completă a Ucrainei”. Recent, șefa statului a subliniat: „Oamenii sunt intoxicați zilnic cu minciuni. Sute de persoane sunt plătite pentru a provoca dezordine, violență și a răspândi frica”.
Maia Sandu. Sursă foto: Facebook
Statele Unite nu mai sprijină campania din Republica Moldova
Politica externă a Statelor Unite privind protejarea proceselor electorale din afara granițelor a înregistrat pierderi semnificative după instalarea la Casa Albă a președintelui Donald Trump. Reducerile de buget, schimbările din aparatul guvernamental și direcția „America First” au diminuat substanțial resursele dedicate acestui domeniu.
Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură a SUA (CISA), responsabilă cu schimbul de informații despre amenințări și cu prevenirea atacurilor informatice, a refuzat să comenteze sprijinul oferit Moldovei. La fel, Departamentul de Stat nu a precizat ce resurse au fost alocate pentru protejarea țării de ingerințele electorale.
Atât CISA, cât și Departamentul de Stat s-au confruntat cu reduceri masive de personal și fonduri de la începutul mandatului Trump. Aproximativ o treime dintre angajații agenției cibernetice au plecat din cauza restructurărilor, iar programele dedicate securității electorale au fost suspendate la începutul acestui an. În același timp, Biroul pentru Spațiul Cibernetic și Politica Digitală al Departamentului de Stat a fost divizat în trei structuri separate, iar conducerea de vârf a părăsit instituția.
Atitudinea critică a lui Donald Trump față de susținerea integrității alegerilor externe se aliniază cu agenda sa internă. În martie, președintele american a semnat un decret care ar fi îngreunat accesul la vot în propria țară, însă acesta a fost blocat de instanțe. „Sprijinul constant” din partea Washingtonului a încetat, iar acest lucru „a avut un impact negativ semnificativ”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar român și președintele delegației Parlamentului European la Comisia de asociere UE-Moldova. Totuși, SUA continuă să finanțeze unele proiecte, chiar dacă „este mai volatilă, dar nu a dispărut complet”, a adăugat el.
Alegătorii din Moldova primesc mită
Semnele pericolului sunt deja vizibile. Observatorul European al Mediilor Digitale a transmis săptămâna trecută că, în ultima fază a campaniei electorale, „peisajul războiului informațional continuă să evolueze cu o intensitate din ce în ce mai mare”. Acesta include atât campanii masive de influențare online, cât și suspiciuni privind coruperea alegătorilor sau plata unor persoane pentru a organiza proteste.
În luna august, Parlamentul Republicii Moldova a fost vizat de un atac cibernetic urmat de o scurgere masivă de date, prin care au fost expuse peste 300.000 de e-mailuri și numele angajaților instituției. Potrivit lui Lupascu, incidentul ar fi fost orchestrat de un actor susținut de stat, care a exploatat vulnerabilitățile unei infrastructuri IT învechite – o problemă întâlnită frecvent în aparatul guvernamental.
„Au publicat [corespondența] pe mai multe site-uri web”, a declarat Lupascu pentru sursa citată. „Am încercat să o eliminăm, dar au continuat să o republice. Unele dintre aceste e-mailuri au fost deja utilizate pentru a răspândi știri false”.
Firmele de securitate cibernetică atrag atenția
Companiile de securitate cibernetică au atras atenția că Rusia își intensifică de luni bune implicarea în procesele politice din Republica Moldova. Microsoft a semnalat că gruparea de hackeri afiliată Moscovei, Storm-1679, „și-a mutat atenția către viitoarele alegeri parlamentare din Moldova din aprilie 2025”, cu mult mai devreme decât a procedat în cazul altor scrutine recente.
Google a anunțat sâmbătă că „a închis peste 1.000 de canale din iunie 2024 pentru că făceau parte din operațiuni coordonate de influențare care vizau Moldova”. În paralel, firma de informații cibernetice Recorded Future a monitorizat „mai multe operațiuni de manipulare asociate Rusiei” menite să afecteze imaginea Maiei Sandu și să transmită ideea că țara nu este compatibilă cu Uniunea Europeană.
În anumite situații, campaniile hibride de influențare au apelat la metode neobișnuite și greu de anticipat. Astfel de tactici au îmbinat elemente tradiționale de propagandă cu mijloace tehnologice moderne, pentru a atrage cât mai mulți cetățeni în rețele de manipulare.
Natalia Spinu, directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova și fostă șefă a echipei naționale de intervenție în caz de urgență informatică, a explicat că una dintre strategiile rețelelor sprijinite de oligarhul fugar Ilan Shor a fost introducerea unui cod QR pe spatele unei icoane bisericești împărțite în timpul slujbelor religioase. Odată scanat, acesta redirecționa enoriașii către un canal de Telegram unde erau recompensați financiar pentru vot sau pentru diseminarea dezinformării.
Comisia Europeană a mobilizat o rezervă cibernetică
Comisia Europeană a decis să activeze pentru prima dată rezerva sa cibernetică, alcătuită din specialiști ai sectorului privat, creată prin noua Lege a UE privind solidaritatea cibernetică. Totuși, nu este încă stabilit câți bani vor fi direcționați către Republica Moldova. În paralel, Uniunea Europeană a extins și activitățile de combatere a dezinformării din statele membre către spațiul moldovenesc.
În iulie, executivul european a anunțat lansarea unui nou centru pentru combaterea dezinformării în Ucraina și Moldova, parte a Observatorului European al Mediilor Digitale. Acest program reunește experți din mai multe regiuni pentru a contracara influența externă, iar șase centre vor beneficia de un buget total de 8,8 milioane de euro, alocat pentru maximum trei ani. Totodată, Comisia a derulat un exercițiu de tip test de stres împreună cu Google, Meta și TikTok, pentru a simula scenarii de amenințări hibride în perioada premergătoare alegerilor.
Vițu, președinta Consiliului Audiovizual, a precizat că o mare parte a sprijinului european a mers către centrul StratCom din Moldova, care a contribuit la cartografierea campaniilor de dezinformare și a atacurilor hibride. Ea a mai subliniat că autoritățile moldovenești au făcut eforturi pentru a-și adapta legislația la standardele europene privind moderarea conținutului. Deși a numit aceste inițiative „cea mai bună modalitate” de a contracara influența rusă, Vițu a admis că eficiența lor este limitată, țara fiind „la mila platformelor foarte mari”.
Îngrijorările privind situația au ajuns și la Washington
Jeanne Shaheen, democrată, și Thom Tillis, republican, ambii membri ai Comisiei pentru relații externe a Senatului, au adresat scrisori către Meta și Alphabet la începutul lunii, solicitând măsuri pentru a împiedica propaganda în timpul alegerilor din Moldova. Ulterior, alți senatori din ambele tabere politice, printre care James Risch, Chris Murphy, Chuck Grassley, Ted Budd și Chris Coons, au emis o declarație comună prin care au atras atenția asupra „dovezilor clare și copleșitoare” privind ingerințele ruse.
„Moldovenii, precum și popoarele tuturor națiunilor, merită dreptul de a urmări viitorul pe care și-l doresc pentru țara lor, fără interferențe străine”, au transmis parlamentarii. „Statele Unite își propun să îi ajute să își păstreze acest drept, în timp ce Rusia încearcă să li-l nege pentru a-și promova propria agendă geopolitică.”
