Astfel, avocatul Flavius Radu, într-o postare pe o rețea de socializare, sub titlul „Pălărie-ntr-un picior, ghici, C4, ce-i”, prezintă în spiritul transparenței actului juridic, cât de „curată” a fost repartizarea dosarului Ferma Băneasa. ÎCCJ caută să convingă opinia publică că aceasta s-a făcut cu respectarea legii. Așa să fie?

„PĂLĂRIE-NTR-UN PICIOR, GHICI, C4, CE-I?
Pentru început, doresc să precizez că nu îmi propun să critic în vreun fel rezultatul verificărilor efectuate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la repartizarea aleatorie a dosarului nr. 345/64/2016.
Cred însă că, în spiritul transparenței actului de justiție, pot face câteva observații.
Am parcurs referatul cu nr. 279/30 decembrie 2020 privind rezultatul verificărilor dispuse de ÎCCJ referitoare la repartizarea aleatorie a dosarului „Ferma Băneasa”, ocazie cu care am constatat următoarele:
1. Alegerea momentul înregistrării cauzei la ÎCCJ a determinat repartizarea la completul C4
De ce spun asta? Să vedem:
– În 27 septembrie 2019, CA Brașov înaintează dosarul către DNA în vederea redactării motivelor de apel (foto).
– În 19 decembrie 2019, ÎCCJ menține printr-o Hotărâre a Colegiului de Conducere anumiți parametrii de repartizare, respectiv, o complexitate cumulată a dosarelor de 600 de puncte pentru o ședință de judecată.
– Următoarea zi, în 20 decembrie 2019 (conform foto), DNA, restituie dosarul către CA Brașov, FĂRĂ motive de apel.
Timp de aproape 3 luni dosarul doar a zăcut în arhiva DNA, așteptând momentul…
De ce s-ar aștepta atâta timp pentru a restitui dosarul FĂRĂ motivele de apel?
Repartizarea cauzei la un anumit complet de judecată nu implică vreo intervenție asupra sistemelor informatice… doar răbdare și un atent calcul matematic. Este suficient să aștepți până când restul completurilor de judecată sunt suficient de încărcate, pentru a fi evitate de ECRIS-ul menit să echilibreze volumul de muncă al judecătorilor (600 de puncte de complexitate/ședință, 5000 de puncte de complexitate/an) .

Nu spun că așa a fost, dar pot sa cred că da?

În luna martie 2020 ÎCCJ comunica: „Pentru dosarele care se repartizează fără prim termen de judecată, complexitatea premergătoare din anul 2019, până la data de 23.12.2019 era următoarea: Completul nr. 4 – Complexitate 14; Completul nr. 6 – Complexitate 115.” (foto)
În ziua de 24 decembrie 2019 se mai repartizează un dosar cu complexitate 26 – „uzul de fals” către completul C6 (foto) (repartizare singulară), iar astfel complexitatea Completului nr. 6 ajunge deja la 141. Adăugând și complexitatea „Fermei Băneasa” punctajul de 600 ar fi fost depășit.
În aceste condiții, mă întreb: Dacă în intervalul de timp stabilit pentru repartizarea aleatorie, toate completurile, cu excepția C4, ar fi atins deja gradul de încărcare pe ședință stabilit la 600, sau dacă l-ar fi depășit cu mult prin repartizarea dosarului 345/64/2016, unde ar fi urmat să fie repartizat acest dosar? Pălărie-ntr-un picior…
2. Modificarea numărului de părți, ca și al numărului de volume, influențează direct gradul de complexitate al unei cauze și, pe cale de consecință, repartizarea acesteia
Din raportul de verificare întocmit de ÎCCJ am constatat că, după transferul electronic al dosarului de la instanța de fond la instanța de apel s-au făcut verificări referitoare la numărul de volume și s-a modificat numărul acestora, de la 66 de volume la 242 de volume.
Dacă nu ar fi influențat complexitatea cauzei, de ce s-ar mai fi efectuat această modificare?
Numărul de părți nu a mai fost însă verificat și, deși ele erau 26, au rămas în ecuație 40.
S-a afirmat în referatul de verificări că „s-a experimentat pe un server de test modificarea numărului de părți din 40 în 26, complexitatea rămânând tot la 473”.
Surprinzător cum poate rămâne complexitatea la 473 câtă vreme în fișa dosarului ( se vede în foto), cât și în tipizatul întocmit cu ocazia repartizării aleatorii (a se vedea foto) este trecut un alt punctaj, respectiv 469.
Pentru a nu exista dubii ori interpretări, invit pe oricine are curiozitatea să facă un calcul simplu și să constate ex propriis sensibus dacă și cu cât se modifică gradul de complexitate al cauzei. Spre deosebire de drept, ce se caracterizează printr-o largă interpretabilitate, matematica e știință exactă…
P.S. Formula matematică a fost stabilită prin Hotărârea CSM nr. 609/7 iunie 2016”, a scris pe pagina sa de Facebook avocatul Flavius Radu.
Iată dovezile foto: