Justitie
CCR: Prevederea privind repartizarea aleatorie a cauzelor contravine principiului constituţional al subordonării ierarhice
Repartizarea aleatorie către procurori a cauzelor, contravine principiului constituţional al subordonării ierarhice, precizează CCR în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară.
Pe 12 octombrie, Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizările transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de PNL, USR şi de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară. „Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei (Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.89)”, se menţionează în motivare, conform rtvnews.ro. Având în vedere că procurorul nu este independent în structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garanţii aferente imparţialităţii obiective care ar afecta în substanţa sa conceptul constituţional de control ierarhic. „Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgresează autonomia funcţională de care beneficiază procurorul şi afectează însăşi esenţa controlului ierarhic. Curtea nu exclude, însă, posibilitatea legiuitorului să reglementeze măsuri care să crească gradul de imparţialitate obiectivă a procurorului, însă, în structurarea acestora, privite global, nu poate să afecteze substanţa controlului ierarhic, trebuind să menţină un just echilibru între garanţiile legale de imparţialitate obiectivă astfel reglementate şi esenţa controlului ierarhic”, mai notează CCR.
De asemenea, Curtea subliniază că „Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că soluţia legislativă privind repartizarea aleatorie a cauzelor în ceea ce îi priveşte pe procurori contravine principiului constituţional al subordonării ierarhice, statuat la articolul 132 alineatul (1) din Constituţie, care îndrituieşte procurorul ierarhic superior să dispună cu privire la modul în care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care îl conduce, inclusiv sub aspectul repartizării lor, în funcţie de numărul de cauze aflate în cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum şi de specializarea procurorilor din subordine”.
O altă modificare analizată de Curtea Constituţională a fost cea cu privire la modificarea dispoziţiilor articolului I punctul 11. Acesta va arăta astfel: „Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Articolul 15. – Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”. În acest caz, Curtea a constatat că noţiunea de „indicii temeinice” are o utilizare improprie, coroborarea normei ce o cuprinde cu alte dispoziţii din actul. „Această situaţie determină incertitudine cu privire la modul de interpretare şi aplicare a normelor legale”, menţionează CCR. Prin urmare, se arată în motivare, Curtea constată că dispoziţiile articolului I punctul 11, referitoare la articolul 15 din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma „din care rezultă indicii temeinice”, sunt neconstituţionale, încălcând prevederile articolul 1 alineatul (5) din Constituţie, în componenţa privind calitatea normei. În ceea ce priveşte dispoziţiile articolului I punctul 16 din proiect, acesta va avea următorul conţinut: „La articolul 25, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: ‘(4) Dispoziţiile instanţei penale cu privire la latura civilă sunt opozabile doar părţilor din procesul penal în care s-a pronunţat hotărârea'”. Mai mult, potrivit CCR, dispoziţiile articolului I punctul 16, referitoare la articolul 25 alineatul (4) din Codul de procedură penală, încalcă prevederile constituţionale ale articolului 1 alineatul (5), în componentele referitoare la calitatea legii şi securitatea raporturilor juridice, precum şi principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 16 alineatul (1) din Constituţie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
