International
Relația dintre Turcia și teroriștii Hamas sau islamiștii din Frăția Musulmană, într-un raport al Trezoreriei SUA. Politica lui Erdogan, analizată înaintea summitului NATO
Erdogan / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Un raport recent elaborat de o instituție de analiză din Statele Unite readuce în atenție orientarea strategică a Turciei în context regional și internațional, sugerând o posibilă schimbare semnificativă față de alinierea tradițională occidentală, potrivit Departamentului Trezoreriei al SUA .
Documentul susține că, sub conducerea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Ankara ar fi dezvoltat relații mai apropiate cu mișcări islamiste, inclusiv cu organizații precum Hamas și Frăția Musulmană.
Raportul apare într-un moment sensibil, în care Turcia se pregătește să găzduiască un summit NATO pe 7-8 iulie, iar rolul său în arhitectura de securitate euro-atlantică este analizat atent de aliați și parteneri.
Conținutul raportului și principalele acuzații aduse Turciei
Raportul, intitulat „Islamist Domination of Turkey: A Forward Base for Muslim Brotherhood-Aligned Jihadism” și elaborat de Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (Foundation for Defense of Democracies – FDD), susține că politica externă și de securitate a Turciei a suferit o transformare structurală.
Autorul principal, analistul Sinan Ciddi, afirmă că redefinirea amenințărilor de către Ankara este un element central al acestei schimbări.
„Ceea ce avem este o Turcie care a rescris complet regulile privind modul în care interpretezi ce este o entitate teroristă jihadistă”, a declarat acesta.
„Erdoğan a reinventat interpretarea unei entități teroriste… grupuri precum Hamas sau al-Nusra se aliniază viziunii sale pan-islamiste asupra lumii.”
Raportul susține că această abordare ar putea crea tensiuni cu partenerii occidentali, în special în cadrul NATO.
Relația Turciei cu Hamas
Un capitol important al documentului analizează relațiile dintre Turcia și Hamas, organizație desemnată teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană.
Potrivit raportului, prezența Hamas în Turcia ar fi crescut după anul 2011, când membri ai organizației ar fi stabilit rețele operaționale în interiorul țării.
„Din 2011 încoace… Hamas a folosit această oportunitate din Turcia, având un guvern prietenos, pentru a-și deschide birouri, a desfășura activități de recrutare și strângere de fonduri”, a explicat Ciddi.
De asemenea, raportul menționează că autoritățile americane au sancționat în trecut persoane și entități asociate Hamas care operau pe teritoriul Turciei, ceea ce ar indica o preocupare constantă a Washingtonului.
Armata Hamas. Sursă foto: Captură video Youtube
Unele persoane asociate Hamas ar fi beneficiat de documente de călătorie emise de autoritățile turce, iar lideri ai organizației ar fi fost primiți public de către oficiali turci.
Turcia ca punct de atracție pentru Frăția Musulmană
Raportul mai susține că Turcia a devenit un centru pentru membri ai Frăției Musulmane proveniți din mai multe state din Orientul Mijlociu, inclusiv Egipt și Yemen.
După interzicerea organizației în Egipt în 2013, numeroși membri ar fi părăsit țara, iar o parte dintre aceștia s-ar fi stabilit în Turcia.
De asemenea, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au desemnat Frăția Musulmană drept organizație teroristă, invocând riscuri pentru stabilitatea internă.
În Europa, unele state au investigat rețele asociate organizației. Austria, de exemplu, a desfășurat operațiuni împotriva unor structuri suspectate de legături cu Frăția Musulmană
Autoritățile din aceste țări susțin că organizația operează printr-o combinație de activități religioase, politice și sociale pentru a influența opinia publică.
Implicarea Turciei în conflictul din Siria
Raportul analizează și rolul Turciei în războiul civil sirian, unde Ankara a sprijinit diverse grupuri de opoziție.
Potrivit documentului, aceste grupări au fost ulterior integrate în ceea ce este cunoscut drept Armata Națională Siriană.
„Armata Națională Siriană… a fost un conglomerat de miliții pe care Turcia le-a înarmat, plătit și organizat direct”, a declarat Ciddi.
Unele analize internaționale susțin că sprijinul acordat anumitor grupări ar fi ridicat semne de întrebare privind posibile conexiuni indirecte cu organizații extremiste.
Relația Turcia–Statele Unite
În ciuda acestor preocupări, relația dintre Turcia și Statele Unite rămâne una complexă și interdependentă.
Președintele american Donald Trump a exprimat în mai multe rânduri aprecieri la adresa liderului turc.
„Este un tip care mi-a fost prieten de mult timp… Este unul dintre cei mai puternici lideri din lume… este dur, dar este prietenul meu”, a declarat Trump în cadrul unui summit desfășurat la Sharm el-Sheikh în 2025.
Analistul turc Hişyar Özsoy a descris relația dintre cei doi lideri ca fiind „tranzacțională”, sugerând că interesele strategice prevalează în cooperarea bilaterală.
Erdogan si Trump / sursa foto: captură video
În același timp, experți precum Hüseyin Bağcı subliniază că Turcia rămâne dependentă de relația cu Washingtonul.
„Statul turc nu este interesat de un conflict cu Israelul pentru că guvernul are relații foarte bune cu Statele Unite”, a afirmat acesta.
Statutul Turciei în NATO
Turcia este membru NATO din 1952 și joacă un rol important în securitatea regională, inclusiv prin controlul unor rute strategice și prin capacitățile sale militare.
Totuși, raportul FDD sugerează că direcția actuală a politicii externe turce ar putea intra în conflict cu prioritățile alianței.
„Există un istoric clar… în care Turcia subminează în mod semnificativ preocupările de securitate ale alianței transatlantice”, a declarat Ciddi.
În ultimii ani, Statele Unite au impus sancțiuni unor entități turce implicate în transferul de bunuri către Rusia.
Relația Turciei cu Iranul
Raportul analizează și poziționarea Turciei în raport cu Iranul, într-un context regional tensionat.
Potrivit lui Ciddi, Ankara ar prefera un Iran slăbit, dar nu complet destabilizat.
„Un regim iranian slăbit este cea mai sigură opțiune pentru Erdoğan”, a afirmat acesta.
Pezeshkian și Erdogan / sursa foto: captură video
La rândul său, Hüseyin Bağcı a descris relația ca fiind una de competiție regională:
„Iranul nu este un inamic al Turciei, dar nici cel mai bun prieten. Sunt doi competitori regionali.”
Lipsa unui punct de vedere oficial
Autorii raportului au precizat că au solicitat puncte de vedere oficiale din partea guvernului turc și a Departamentului de Stat al SUA, însă nu au primit răspunsuri înainte de publicare.
Această absență a unei reacții oficiale lasă deschisă interpretarea concluziilor raportului în spațiul public și în mediul diplomatic.
Raportul propune mai multe opțiuni de politică externă pentru Statele Unite, inclusiv intensificarea monitorizării sistemului financiar turc și posibilitatea impunerii de noi sancțiuni.
În același timp, alți analiști consideră că relațiile strategice dintre Turcia și Occident vor continua să limiteze eventualele deviații majore.
Pe termen mediu, evoluția relațiilor dintre Ankara și partenerii occidentali va depinde de contextul geopolitic, de dinamica internă din Turcia și de rolul pe care aceasta îl va juca în crizele regionale.
