Sistemul de garanție-returnare (SGR) este o măsură ecologică care îi stimulează pe consumatori să returneze ambalajele goale de băuturi la comercianți, în schimbul unei sume de bani. Cu toate acestea, mulți români se confruntă cu dificultăți în aplicarea acestui sistem, din cauza lipsei de informare, de infrastructură sau de interes din partea comercianților.

Reciclarea le dă bătăi de cap românilor, chiar dacă sistemul de garanție-returnare funcționează de anul trecut.  Românii pot primi 50 de bani pentru returnarea ambalajului din plastic al unei băuturi îmbuteliate la punctele de returnare organizate de comercianți.

Nimeni nu trebuie să se prezinte cu bonul fiscal. Trebuie doar să se asigure că sticlele nu sunt murdare, nu au lichide rămase și nu sunt turtite. Dar românii se plâng că cei 50 de bani pentru sticlele reciclate nu le aduc mare profit.

Sticlele din plastic și băuturile s-au scumpit

Din cauza inflației și crizei resurselor cauzate de pandemia de COVID și războiul din Ucraina, majoritatea băuturilor, indiferent că vorbim de apă plată, apă minerală, sucuri carbogazoase sau alcool, s-au scumpit.

O sticlă de Coca Cola la 0,33 litri, care era 3,50 lei în 2019, acum costă în jur de 5-6 lei în majoritatea magazinelor. După noua legislație pentru combaterea poluării, clienții din România plătesc cu 50 bani mai mult pentru fiecare sticlă.

De asemenea, băuturile răcoritoare carbogazoase, energizantele și sucurile naturale din fructe costă mai mult din cauza impozitului pe zahăr adăugat, menit să reducă gradul de obezitate din rândul populației.

Reciclarea, „idee nemțească, treabă românească""

Un român a relatat pe Reddit că a încercat să returneze 12 sticle, dar s-a lovit de o problemă. Automatele de reciclare nu funcționau la momentul respectiv. A încercat la  Lidl, la Cora, apoi la Kaufland. Toate sticlele i-au fost respinse.

„Să fie așa pentru că e încă la început treaba sau este ca orice treabă românească, făcută în bătaie de joc?M-am plimbat cu un saculeț plin de sticle și nu am găsit niciun autonomat de reciclare funcțional".

Internauții se plâng că reciclarea în țara noastră e o altă „acțiune românească în care consumatorul final plătește și primește praful de pe tobă înapoi. Cei 50 de bani garanție se rețin obligatoriu și doar sticlele care au simbolul cu reciclare pot fi duse la automate. Cei care s-au lovit de probleme consideră că doar amenzile usturătoare pot rezolva problema, acuzând comercianții că mențin nefuncționale containerele de reciclare cu lunile și încasează cei 50 de bani de la clienți.

„Ne iau 50 de bani în plus pentru fiecare sticlă cumpărată, dar șansa de a-i primi înapoi e minimă"

Un alt utilizator, care transportase 10 sticle cu mașina sa la Mega Image, a observat că aparatul piuia din cauza unei pungi de gunoi blocată pe bandă. S-a dus la Lidl, dar acolo, aparatul avea probleme tehnice și era scos din funcțiune. S-a dus la Kaufland unde s-a lovit de o altă problemă. Nu doar că șoferul în cauză a pierdut timpul, dar și bani în plus pentru transportarea sticlelor. Românii care intenționează să recicleze sticle de plastic, dar au mașini pe benzină, ajung să plătească bani în plus și să polueze în plus cu emisii de carbon pentru o cauză nobilă. Cei care au mașini hibrid sau electrice, ajung să plătească mai mult la factura electrică. Practic, în loc să reducă poluarea, mai degrabă crește nivelul de emisii, mai ales într-o țară unde eforturile pentru reîmpădurirea țării sunt minime.

Reciclarea, misiune imposibilă în România

Românii cumpătați la cheltuieli s-au decis să renunțe în a mai cumpăra sticle de plastic, taxele pe sticle cu apă, bere sau suc la preț de 3 lei, fiind mai mari decât TVA-ul.  Un internaut și-a exprimat soluția pentru a cheltui mai puțini bani, îl citeează Ziare:

„Ce bine că nu beau nimic în afară de apă și că mi-am pus filtru la chiuvetă. Să vezi ce scad vânzările până repară mecanismul asta de reciclare, mai mult decât acum când sucurile sunt la un preț record din cauza impozitului pe zahăr adăugat”.

Românii spun că ideea de reciclare după modelul german este bună, dar aplicarea ei este „treabă românească”. Ca multe alte facilități aduse din Occident, reciclarea nu poate funcționa din prima, mai ales cu infrastructura actuală, cu birocrația instituțiilor publice și mentalității curente a românilor ieșiți din comunism la 35 ani.