Însărcinatul de afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti, David Muniz, a declarat luni că după decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) – care a hotârât la 18 mai că este de competența autorităților din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență – Guvernul României şi Parlamentul au ultimul cuvânt în această chestiune care a stârnit multe reacţii pro şi contra în lumea justiţiei.

Reacţia Ambasadei SUA despre desfiinţarea SIIJ: E treaba Guvernului şi a Parlamentului. La 18 mai, CJUE transmitea că România are obligativitatea de a respecta recomandările Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). De asemenea se referea la supremația dreptului comunitar, inclusiv în ceea ce privea deciziile Curții Constituționale. Asta însemna că instanțele naționale aveau obligația să nu aplice o decizie sau normă națională, fie și o decizie a CCR, dacă ea intra in conflict cu MCV și dreptul comunitar.

Pornind de la aceste aspecte esențiale, CJUE s-a pronunțat şi în ceea ce priveşte desființarea Secției Speciale, răspunderea magistraților în cazul unor erori judiciare și răspunderea patrimonială a statului, dar şi numirile în funcțiile de conducere la Inspecția Judiciară.

Cum s-a ajuns la decizia CJUE

La pronunţarea deciziei de la 18 mai s-a ajuns în contextul modificărilor legilor justiției din 2018, când șase instanțe din România, sesizate cu diverse proceduri care au avut în prim-plan Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare, au constatat posibile contradicții între legislația internă și dreptul UE.

Efectul? Oprirea judecatei și solicitarea unor lămuriri de la CJUE. Așa s-a ajuns la cauza C-83/19, în care s-a pronunțat hotărârea de la 18 mai 2021. Instanțele de trimitere au întrebat CJUE dacă legislația naţională care se referea la cele 3 aspecte (n.r. - Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare) este conformă cu dreptul UE. S-a avut în vedere şi că în timpul procesului de legiferare, aceste aspecte au fost criticate chiar în cadrul rapoartelor MCV.

IJ îl cerctează pe cel care a decis că existenţa SIIJ nu-i justificată

În acest context, amintim că Inspecţia Judiciară a anunţat luni, 14 iunie,  că îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE. El a stabilit că SIIJ nu prezintă garanţii de independenţă, fapt pentru care nu mai poate instrumenta dosare.

Revenind la David Muniz, el se exprima în februarie 2021 în favoarea desfiinţării Secţiei Speciale. „Noi am fost vocali pe subiectul SIIJ. Am văzut decizia CJUE şi a altor instituţii din Europa. Cred că problema se va rezolva, dar este treaba Guvernului şi a Parlamentului să decidă”, a declarat însărcinatul de afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti la un eveniment organizat de International Justice Mission, conform g4media.ro.

Poziţia acestuia o completează pe cea a CJUE, dar şi pe cea a Curţii Constituţionale a României (CCR), prin care s-a stabilit cadrul de aplicare internă a hotărârii CJUE, cu accent pe responsabilitatea care revine Guvernului României şi Parlamentului pentru a coopera loial cu UE, ţinând cont de recomandările MCV.

Ce a decis CCR la 8 iunie

CCR a decis marţi, 8 iunie, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) funcţionează constituţional în raport cu hotărârea recentă a CJUE pe tema MCV. Astfel, instanţele naţionale nu pot înlătura normele constituţionale în aplicarea principiului supremaţiei dreptului european.

În motivarea Curții Constituționale s-a arătat clar: Constituția României și deciziile emise de CCR au prioritate față de dreptul european și față de deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, CCR nu poate împiedica Parlamentul să adopte o lege de desființare a SIIJ.

CCR a decis că SIIJ este constituțională cu majoritate de 7 la 2, iar hotărârea a venit la doar o zi după ce Curtea de Apel Pitești a stabilit că Secția Specială nu este justificată de imperative obiective și verificabile. CAP hotărâse că SIIJ nu este însoțită de garanții care să înlăture orice orice risc de folosire a acestei unităţi de parchet ca instrument de control politic.

Sentința a fost dată de CAP în baza unei hotărâri a CJUE, care aşa cum am subliniat deja, la 18 a stabilit că „revine instanțelor naționale sarcina de a verifica” dacă reforma care a condus în România la înființarea SIIJ „nu este de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.

Procurorul general al României a intervenit

„Decizia CJUE stabileşte în mod foarte clar care sunt valenţele MCV şi ale deciziei din 2006 prin care acesta a fost instituit. În consecinţă, raportându-ne la actorii care trebuie să pună în operă aceste recomandări, natura lor este una obligatorie, prin mijloacele democratice pentru că gândindu-ne la un proces legislativ, este evident că o iniţiativă legislativă se discută, se completează şi poate să aibă poate un conţinut uşor diferit, dar ea trebuie să releve că serveşte scopului astfel cum este prevăzut în MCV.

De asemenea, am în vedere şi faptul că există un mecanism în care articolul 148 din Constituţie ne trimite la caracterul primordial al legislaţiei europene sau internaţionale atunci când ea există. Avem elementele din care, pe baza deciziei CJUE, să ne formăm fiecare în acţiunile pe care le avem de făcut, respectiv în principal colegii noştri pe participarea în şedinţe de judecată, acest raţionament al prevalenţei dreptului UE faţă de legislaţia internă.

Desfiinţarea SIIJ este în proces legislativ şi am toată încrederea că acesta îşi va urma cursul reflectând o voinţă politică ce vine să reflecteze şi să examineze recomandările MCV în mod corespunzător”, a declarat procurorul general al României, Gabriela Scutea.

Decizia CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care și desființarea Secției speciale”.

Ce crede preşedinta Comisiei juridice a Senatului

Totuşi, avocatul Adrian Toni Neacșu a subliniat că desființarea acestei Secții Speciale trebuie motivată politic, nicidecum prin invocarea unor reglementări ale UE.

Preşedinta Comisiei juridice a Senatului, Iuliana Scântei, a precizat că PNL a depus amendamente la Legea de desfiinţare a SIIJ încă de vineri. Astfel se urmăreşte eliminarea superimunităţilor acordate magistraţilor prin forma adoptată de Camera Deputaţilor:

„Senatorii liberali membri ai Comisiei juridice au depus, încă de vineri, amendamente la Legea de desfiinţare a SIIJ, menite să elimine superimunităţile acordate magistraţilor prin forma adoptată de Camera Deputaţilor. Demersul PNL este neechivoc si reprezintă un impuls pentru desfiinţarea de îndată a SIIJ.

Precizăm că forma finală a legii de desfiinţare a SIIJ are nevoie de acordul coaliţiei şi suntem încrezători că vom avea susţinerea partenerilor de guvernare. Pentru o mai temeinică fundamentare a deciziei, Coaliţia are nevoie şi de opinia Comisiei de la Veneţia care a fost sesizata de Ministrul Justitiei Stelian Ion.

În cazul în care răspunsul Comisiei de la Veneţia va fi publicat după finalizarea sesiunii ordinare a Senatului, aşa cum am anunţat încă de săptămâna trecută, PNL solicită organizarea unei sesiuni extraordinare pentru desfiinţarea SIIj, astfel încât ridicarea mecanismului MCV să devină o realitate şi pentru România.”

Dan Barna vrea desfiinţarea SIIJ cât mai repede

Şi vicepremierul Dan Barna a spus că USR PLUS vrea ca Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie să fie desfiinţată în această sesiune parlamentară sau într-o sesiune extraordinară în luna iulie: „Avem în momentul de faţă şi raportul MCV – şi am văzut că e un raport care arată bine, cât timp reuşim să îndeplinim aceste cerinţe, printre care şi desfiinţarea SIIJ -, avem şi decizia din 18 mai a CJUE şi aşteptăm la începutul lunii iulie şi decizia Comisiei de la Veneţia pe acest subiect.

Este foarte clar şi este dorinţa pe care o avem ca fie în această sesiune, până la finalul ei, fie într-o sesiune extraordinară, în luna iulie, să se termine povestea SIIJ, să eliminăm această excrescenţă dureroasă de pe sistemul de justiţie care a adus atâtea deservicii şi a afectat atât de semnificativ percepţia sistemului de justiţie din România.”

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a devenit operațională la 23 octombrie 2018.