Comisia Europeană a dat luni o veste foarte dură guvernanților și celor care sperau că sistemele de irigații din România vor beneficia de fondurile prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Mai-marii Uniunii Europene au cerut eliminarea proiectelor de irigaţii din PNRR, iar explicația oferită poată genera multe semne de întrebare cu privire la justețea deciziei.

În anunțul lansat de Comisia Europeană se arată că eliminarea proiectelor de irigaţii din PNRR are legătură cu incapacitate autorităților române, care n-au putut prezenta dovezi că aceste proiecte nu afectează mediul înconjurător.

Oficialii de la Bruxelles doreau să se convingă că proiectele de irigații nu afectau corpurile de apă naturale. „Sunt câteva proiecte respinse, proiecte pentru care nu am putut da undă verde ca ele să fie incluse în Plan.

Cel mai intens discutat cu autorităţile române se referea la măsurile de irigaţii în agricultură, pentru că aici se pune întrebarea în ce măsură proiectele de irigare prejudiciază mediul.

Şi pentru că era vorba de o sumă importantă, de 2 miliarde de euro pe care au cerut-o autorităţile române, am dorit să avem dovezi că aceste măsuri de irigaţii nu ar fi deteriorat situaţia corpurilor de apă.

Dovezi cerute de Comisia Europeană

Aceste sisteme de irigaţii trebuie alimentate şi dacă nu se poate demonstra că prin această alimentare nu se va prejudicia mediul, nu putem aproba. Iar autorităţile române nu au putut să furnizeze Comisiei aceste dovezi şi de aceea noi am insistat ca aceste măsuri legate de irigaţii să fie scoase din Plan″, a explicat unul dintre înalții oficiali ai UE, conform Agerpres.

Despre acest subiect, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, arăta în luna iunie că proiectul pentru strategia de gestionare a apei nu era suficient de verde. De asemenea, el sublinia că proiectul va fi finanţat în următorii ani din alte surse financiare.

Totodat, Oros a dezvăluit că draftul proiectului despre strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie 2020, conținea mai multe soluţii tehnologice noi, digitalizate. Printre altele, se arăta că în România vor fi folosite materiale prietenoase cu mediul şi că se putea produce energie verde şi ieftină.

Câte mii de km de canale de irigații are România

„Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale de irigații? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluţii învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam.

Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluţii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluţie mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era.

Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafaţă care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde şi foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moştenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la preţul energiei de acum este total neviabil.

Asta era soluţia pe care noi am prezentat-o. Era şi verde, era şi digital, şi producea şi energie pe suprafaţă mare. În primul rând nu este un eşec aşa cum a fost alcătuit programul. Îmi este greu să găsesc un vinovat.

Dacă cei de Comisie nu au dorit să finanţeze partea de irigaţii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranţă vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus″, a explicat ministrul Agriculturii. Oros a mai spus că reprezentanţii CE au tăiat aceste fonduri din PNRR din cauza că proiectul nu a fost suficient de verde pentru irigaţii.