Am ales să facem publice datele acestui sondaj în 16 septembrie, statuată de Organizația Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională pentru Conservarea Stratului de Ozon, pentru a contribui la eforturile de conștientizare a problematicii schimbărilor climatice și a nevoilor de intervenție la nivelul întregii societăți românești: factori de decizie, mediul civic și de afaceri, dar și cetățeni”, transmite IRES.

Principalele concluzii ale studiului:

CARE SUNT PERCEPȚIILE ROMÂNILOR DESPRE SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ?

– 96% dintre respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală (toți cei care locuiesc în mediul urban, toți cei cu studii superioare și 99% dintre persoanele cu studii medii).

– 86% dintre participanții la studiu care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă.

– Aproape trei sferturi dintre intervievați menționează drept semne vizibile ale încălzirii globale din ultimii ani schimbările regionale în precipitații, temperaturi și anotimpuri, topirea ghețarilor – 18%, intensificarea uraganelor/apariția tornadelor – 15% și expansiunea deșerturilor/seceta – 11%.

– Aproape opt din zece respondenți cred că România este afectată de încălzirea globală și aproape nouă intervievați sunt de părere că România este poluată.

– Principalii factori contributori la efectele încălzirii globale și la poluarea resimțite în România, în opinia intervievaților, sunt numărul mare de autovehicule și traficul auto, defrișările și lipsa pădurilor.

– Principalele măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul României pentru a combate încălzirea globală sunt, în opinia persoanelor participante la cercetare: stoparea defrișărilor și campaniile de împădurire, restricționarea traficului, a mașinilor poluante, și încurajarea transportului alternativ.

CARE SUNT ATITUDINILE ROMÂNILOR DESPRE SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ?

– Respondenții se declară interesați de campanii de ecologizare/colectare de deșeuri în proporții ușor scăzute (75%) comparativ cu cele referitoare la interesul pentru campanii de împăduriri (86%). Cu toate acestea, gradul de participare este mai scăzut în cazul celor din urmă (33%), comparativ cu primele (38%).

– Dintre cei care spun că iau măsuri pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice (73% dintre participanții la studiu), 92% declară că ei colectează selectiv deșeurile și că aruncă deșeuri doar în zona destinată acestora, având grijă să protejeze natura; 26% dintre ei spun că și-au achiziționat o mașină care consumă mai puțin sau e mai prietenoasă cu mediul și 12% spun că au instalat echipament care produce energie regenerabilă.

– Doi respondenți din zece declară că au donat bani pentru o cauză de protecție a mediului și aproape patru participanți la cercetare din zece susțin că au făcut voluntariat pentru o cauză de protecție a mediului.

– Întrebați dacă ar fi dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală, 18% dintre participanții la cercetare spun că nu ar plăti suplimentar, dar alți 20% spun că ar fi dispuși să plătească cu 11% sau peste în plus pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Te-ar putea interesa și: