Răzbunarea lui Kovesi. Dosare penale fabricate ministrului Tobă și șefului Inspecției Judiciare pentru fapte care nu există

Răzbunarea lui Kovesi. Dosare penale fabricate ministrului Tobă și șefului Inspecției Judiciare pentru fapte care nu există

Din nou ies la iveală documente oficiale, decizii ale instanțelor și fapte care demonstrează că sub conducerea Laurei Codruța Kovesi s-au construit dosare penale din trei motive: bifarea unui așa-zis succes profesional, răzbunare și comandă politică.

În ultimele trei luni au ieșit la iveală două astfel de dosare care ar trebui să arunce în aer liniștea unor procurori. Așa cum veți vedea, ei au participat la acest joc al răzbunării pe niște oameni cu funcții importante în stat, inițiat de procurorul-șef Laura Codruța Kovesi. Magistrați, șeful Inspecției Judiciare (care cerceta inclusiv procurori din DNA), un fost ministru de interne și ofițeri de informații de la DIPI (celebrul serviciu „Doi ș-un sfert”) au fost anchetați, ba chiar le-au fost distruse cariere, pentru ca abia acum, procurori din aceeași instituție anti-corupție să claseze dosarele, arătând că faptele de care aceștia au fost acuzați nu există.

 

Fabrica de dosare

Ne puteți urmări și pe Google News

Un dosar penal, puțin mediatizat, în care procurorul Iulian Păncescu de la DNA, din secția condusă de celebra Florentina Mirică, a cercetat timp de doi ani 16 judecători, procurori, grefieri, dar și pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru și pe fostul ministru de Interne, Petre Tobă, s-a încheiat printr-o Ordonanță de clasare. Procurorul Păncescu a întocmit-o în 14 august 2018. Cele consemnate în ea, corelate cu informațiile și datele publice din perioada 2016-2018, devoalează însă imixtiunea conducerii DNA în fabricarea unui dosar cu țintă directă.

Fiți atenți la datele calendaristice din desfășurarea acțiunii și veți înțelege de ce s-au cheltuit bani publici pe o anchetă care a durat doi ani, demarată la sesizarea unui bărbat cu probleme psihice și cercetat penal pentru ultraj la judecătorii care au intrat în procesele lui.

Ancheta de la DIPI și inculparea ministrului de Interne

La începutul anului 2016, o nouă anchetă de răsunet debuta la DNA. Toți șefii de la Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) din cadrul Ministerului de Interne, plus alți ofițeri au fost puși sub acuzare de procurori. Acuzațiile au fost de infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu, fals și uz de fals. Cu toții au fost inculpați în dosarul deschis fostului ministru Gabriel Oprea, deoarece, în timpul mandatului său și din ordinul lui, ar fi schimbat natura produselor de protocol, făcând cadouri unor politicieni și șefi de instituții, și ar fi cheltuit circa 400.000 de lei în folos propriu. Vă amintiți de achiziția unei limuzine pentru Oprea și de baia jacuzzi care, până la urmă, chiar procurorii au admis că era un duș amenajat în cabinetul ministrului Gabriel Oprea, unde se află și acum.

În timpul anchetării ofițerilor DIPI, premierul Dacian Cioloș a desființat serviciul de informații, iar procurorul de caz Florentina Mirică i-a cerut noului ministru Petre Tobă să desecretizeze documentele clasificate de la DIPI și să le predea DNA.

 

De aici i s-a tras lui Tobă

Tobă a refuzat, invocând că legea nu-i permite asta. Și sesizează, în iulie 2016, Inspecția Judiciară împotriva Florentinei Mirică, procuror şef serviciu de combatere a corupţiei în justiţie, din cadrul DNA. Mirică era acuzată de încălcări ale articolului 99 litera j, din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după ce a adăugat la rechizitoriul unui dosar în care era vizat Gabriel Oprea unele documente clasificate.

Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară împotriva Florentinei Mirică, trimiţând sesizarea către Secţia pentru procurori a CSM. A fost una dintre cele mai grave ofense aduse ei, dar mai ales șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Din acel moment începe derularea unui plan ce pare de-a dreptul o răzbunare.

Pe 31 august 2016, ministrul Petre Tobă capătă calitatea de suspect de favorizarea infractorului în dosarul în care erau cercetați cei 24 de ofițeri DIPI.

„Toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat»”, a declarat la vremea respectivă Petre Tobă. Ca urmare, șefa DNA îi cere președintelui Klaus Iohannis aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Petre Tobă, pentru favorizarea infractorului.

 

Declarația unui ofițer DIPI în timpul anchetei

„Nu mi s-a încredinţat vreun autoturism sub acoperire, fiind multiple situaţiile în care mă deplasez în interes de serviciu cu maşina personală. Am în dotare un reportofon simplu pe care îl apreciez la un preţ de circa 200- 300 de lei maxim, precum şi un telefon mobil de serviciu de tip vechi al cărui preţ îl apreciez la maxim 100 de lei, fără browser de internet, fără ecran tactil (…) De obicei mă confrunt cu situaţii în care, deşi implementez informaţii în sistemul DIPI, nu îmi sunt decontate cheltuielile operative şi nu mi se aprobă recompensarea corespunzătoare a surselor, în raport cu calitatea şi cantitatea contribuţiei acestora, fiind situaţii în care plătesc din bani personali”, a declarat un aget DIPI la DNA.

 

Statistică de la Inspecția Judiciară a CSM privind dosarele magistraților

În ultimii 3 ani și jumătate, DNA a soluționat aproape 2.000 de dosare în care erau vizați 3.420 de magistrați.

La finele lunii iulie 2018, la DNA mai erau 415 cauze cu 820 de magistrați.

Datele au fost prezentate într-un raport preliminar de cercetare de către Inspecția Judiciară în 24 august 2018, după apariția în presă a mai multor articole despre dosarele judecătorilor și procurorilor care zăceau în birourile de la DNA, direcție aflată sub conducerea Laurei Codruța Kovesi.

Ministrul de Interne demisionează la 1 septembrie 2016, iar în 9 septembrie este audiat la DNA

 

Nici noul ministru de interne, Dragoș Tudorache, nu reușește să ducă la capăt desecretizarea. Dă o declarație pentru Agerpres în care afirmă că DNA a formulat o nouă cerere de desecretizare a documentelor DIPI, dar subliniază că analizează dacă condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite. Nu s-au găsit soluții legale, așa că procuroarea Mirică s-a mulțumit doar cu ce documente ridicase din sediu DIPI.

Lucrurile nu se opresc aici. Tobă mai este introdus într-un alt dosar penal, tot după ce a avut tupeul să o reclame pe Florentina Firică, în vara lui 2016. De data aceasta, l-a avut „coleg” de încălcări abuzive ale legii chiar pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, cel care avizase cercetarea procuroarei Florentina Mirică. Veți constata cât de halucinant este totul în acest dosar intrumentat de subalternul Florentinei Mirică, procurorul Iulian Păncescu.

 

Reclamant cu probleme psihice și penale, dosar în cercetare doi ani, încheiat cu clasare

Pe 25 iulie 2016, în plină cercetare DIPI, la DNA este înregistrată o plângere destul de ciudată. Se reclamau toate faptele de corupție conținute în codul penal, plus șantaj, amenințare, omor calificat. Vinovați, în accepțiunea persoanei care semna sesizarea, erau 9 procurori și judecători din Vrancea, Galați și București, plus șeful Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru. Oamenii ăștia nu dăduseră satisfacție în demersurile justițiabile persoanei în cauză.

Pe 22 septembrie 2016, după demisia ministrului de Interne și punerea lui sub acuzare de către procuroarea Mirică în dosarul DIPI, la DNA se mai primește, prin mail, o nouă plângere de la aceeași persoană. De data aceasta, reclamații sunt două grefiere, Lucian Netejoru de la Inspecția Judiciară, dar și Petre Tobă. Acuzațiile erau de abuz în serviciu, dare și luare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals intelectual și fals în înscrisuri etc. Plus faptele consemnate în prima plângere, de șantaj, omor etc.

Florentina Mirică i-a pasat și cea de-a doua plângere procurorului Păncescu, iar acestea le-a conexat într-un singur dosar. Face probabil verificări, dar urmărirea penală o începe abia după 6 luni, în 30 ianuarie 2017. Și tot cercetează ca să afle ce fapte au comis atâția magistrați și un fost ministru de Interne.

Doar pe reclamant nu a reușit să-l audieze, pentru că atunci când l-a chemat la DNA, în 20 iulie 2018, acesta nu s-a prezentat. Poate că nici nu mai e în țară, poate a murit, poate că a avut un episod psihotic, așa cum stabilise o expertiză medico-legală cerută de una dintre instanțele care l-au judecat pe bărbat pentru ultraj judiciar (art.279, al 1 și 2).

Procurorul Iulian Păncescu a aflat (și a consemnat în Ordonanța de clasare!) multe. Spre exemplu, iată un fragment din decizia instanței din Focșani prin care, la 14.06.2016, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent împotriva Ordonanței Parchetului Curții de Apel Galați:

„Analizând conținutul actelor care au fost denumite plângeri s-a constatat că situația de fapt nu este relatată într-o formă coerentă, întrucât frazele par să înceapă bazate pe o idee, dar derularea relatării eșuează într-un amestec de fraze care nu au o formă logică. În atare situație, aspectele reclamate de petent nu pot constitui acte de sesizare care să poată fi examinate în vederea aprecierii cu privire la comiterea vreunei fapte prevăzute de legea penală și care să constituie temei pentru declanșarea vreunei investigații”.

Lucrurile ar fi trebuit să fie clare, dar totuși șefa DNA a decis să ia în cercetare plângerea pe care a primit-o de la acest bărbat câteva zile mai târziu.

Totuși, fiind vorba de Netejoru și Tobă, adversarii șefelor Mitrică și Kovesi (n.r. ultima se ducea la CSM să o susțină pe prima ori de câte ori era audiată, după sesizarea lui Petre Tobă ), doi ani i-au trebuit procurorului Păncescu pentru finalizarea anchetei și luarea unei decizii în vara acestui an. Scrie acesta în Ordonanța de clasare:

„Din cuprinsul materialului probator administrat nu au rezultat probe sau cel puțin indicii, temeinice sau nu, din care să rezulte suspiciunea că (…)” cele 16 persoane cercetate, printre care și Lucian Netejoru și Petre Tobă, ar fi încălcat în vreun fel legile.

Se poate spune, însă, că acești magistrați și oameni ai legii au avut dosare penale la DNA? Că au fost fabricate pe nimic, cine o să mai țină minte?

 

Încă un dosar eșuat care a dărâmat, însă, un ministru

După plecarea lui Kovesi din fruntea DNA, prin revocarea lui Tudorel Toader, toți apropiații ei au încercat să obțină postul. Florentina Mirică, Marius Iacob și Cristian Lazăr (n.r. cel care a reunoscut că și-a pus în mapa de candidat și ordonanța prin care a clasat un dosar al președintelui Iohannis) și-au prezentat proiecte de management, dar niciunul nu a fost câștigător.

Zilele trecute, procuroarea Mirică a cerut CSM aviz ca să plece din DNA și să-și continue activitatea la Parchetul București. Tocmai ce șeful ei ierarhic, procurorul Dănuț Volintiru, îi infirmase rechizitoriul privindu-i pe ofițerii DIPI și ministrul Petre Tobă!

Culmea justiției lui Kovesi: inculpații – nevinovați, denunțătorii – condamnați!

Mihai Gâdea a prezentat, în exclusivitate la „Sinteza zilei”, documentul prin care procurorul Volintiru motiva respingerea rechizitoriului Florentinei Mirică. Acesta a infirmat în totalitate rechizitoriul pentru toți inculpații și a clasat cauza, arătând că nu există nicio probă concretă care să ateste vinovăția celor cercetați deși ancheta a durat doi ani și jumătate.

Gâdea a dezvăluit și numele celui care ar fi fost denunțător în Dosarul DIPI, susținând că acesta a fost recompensat cu un post în DNA, al cărui angajat este și în acest moment.

La polul opus ca simpatie față de Kovesi și Mirică, se află ziaristul Ionel Stoica, dar recompensa pe care o evidențiază el este din același registru al dosarelor bazate pe delațiuni și nu pe probe directe. El arată că în Dosarul DIPI, printre cei 24 de anchetați au existat și doi ofițeri din cadrul serviciului secret al MAI care au recunoscut la DNA acuzațiile privind deturnarea unor fonduri operative. „Cei doi au pledat „vinovat”, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovățiilor și au primit condamnări cu suspendare. Sentințele sunt definitive. Este vorba de comisarulșef Virgil-Horațiu Nabirjoiu, fost atașat de afaceri interne al Romaniei la NATO, unde se ocupă de Registrul Intern al ORNISS - și de comisarul-șef Ionel-Marius Dedu, fost adjunct-șef al Diviziunii Tehnică Operativă și Comunicații”.