Războiul Rece intra într-o nouă etapă. Acest lucru consolidează capacitatea alianței transatlantice de a supraveghea frontierele sale. NATO își consolidează capacitatea de supraveghere a frontierelor sale cu ajutorul dronelor RQ-4D Phoenix.

Control la frontiere și siguranță maritimă

Astfel, aeronavele fără pilot vor opera de la baza Naval Air Station Sigonella din Sicilia. Sistemul AGS a fost implementat cu scopul sprijinirii acțiunilor comune de colectare de informații, supraveghere și recunoaștere terestră pentru toți cei 30 de membri NATO. El poate oferi factorilor de decizie o imagine completă asupra situației terestre.

Sistemul, care urmează să fie utilizat atât în sprijinul forțelor militare, cât și a populației civile, va îmbunătăți controlul la frontiere și siguranța maritimă. Acesta va susține lupta împotriva terorismului și va îmbunătăți gestionarea crizelor și operațiunilor de intervenție în cazul unor dezastre naturale.

România implicată activ

Programul AGS se derulează din anul 2013 de către o echipă formată din reprezentanți ai 15 țări, inclusiv România, sub coordonarea companiei americane Northrop Grumman. Compania italiană Leonardo este contractorul principal al programului în Europa.

Firma românească UTI Grup a furnizat module esențiale pentru două componente software importante ale sistemului AGS: aplicația de comandă și control pentru Centrul de Comandă de Bază (MOS – Mission Operation Support) și aplicația pentru punctele de comandă transportabile (TGGS – Transportable General Ground Stations). Necesare în vederea asigurării sistemului de comunicații (voce și mesaje), a stocării de date, a interoperabilității și a diseminării de date între participanții la acțiuni militare.

Dronele RQ-4D Phoenix pot zbura peste de 30 de ore, lucru ce permite alianței să „acopere întreaga zonă euro-atlantică, de la Nordul Îndepărtat la Sahel, din Orientul Mijlociu până în Atlantic”, a declarat, luni, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

„Cu cinci drone, putem monitoriza două regiuni non-stop”, a mai spus oficialul, adăugând că aeronavele fără pilot „ne vor permite să monitorizăm din aer zonele mari, oferind o imagine cuprinzătoare a condițiilor de pe teren în orice moment. Pot identifica chiar și dispozitive explozive improvizate”.

Misiunile pot depăși frontierele alianței

Prima dintre cele cinci aeronave din flotă a sosit la baza centrală Sigonella din noiembrie 2019.

Împreună cu cele 14 avioane de avertizare timpurie Boeing E-3A Sentry, dronele RQ-4D sunt printre puținele echipamente militare deținute în comun de membrii alianței, și nu de unul dintre cele 30 de state membre.

Aeronavele sunt disponibile pentru misiunile pe teritoriul NATO, însă pot fi trimise și dincolo de frontierele alianței, dacă statele membre sunt de acord.

„Aliații vor determina ce misiuni pot sprijini, dar mă aștept ca majoritatea zborurilor să fie de-a lungul granițelor estice și sudice ale alianței”, a afirmat Stoltenberg.

După anexarea regiunii Crimeea de către Rusia în 2014, alianța transatlantică și-a consolidat capacitățile de recunoaștere și supraveghere. Și asta în special în zonele în care există temeri că ar putea fi vizate de o potențială agresiune rusă. SUA operează de câțiva ani drone MQ-9 Reaper de la o bază din Polonia, iar începând din luna ianuarie, același tip de drone au fost dislocate și în România, la Câmpia Turzii, scrie umbrela-strategica.ro.