Războiul din Ucraina, ziua 311. Preşedintele Chinei a pledat, în discuţia cu omologul său rus pentru identificarea unei soluţii diplomatice în scopul opririi războiului din Ucraina, admiţând însă că „drumul spre pace nu va fi uşor”.

Războiul din Ucraina, ziua 311. După discuţia prin videoconferință cu Vladimir Putin, Xi Jinping a afirmat că Beijingul intenționează să menţină o poziţie obiectivă şi corectă faţă de războiul din Ucraina.

Xi Jinping a salutat faptul că partea rusă a transmis că nu a refuzat niciodată soluţionarea conflictului prin negocieri diplomatice. Însă liderul de la Beijing a notat că parcursul spre pace în Ucraina nu va fi uşor.

China a evitat să condamne direct agresiunea militară rusă în Ucraina

În schimb a cerut respectarea suveranităţii statelor. În acelaşi timp, China a cerut Occidentului să ţină cont de preocupările de securitate ale Rusiei în Europa. Beijingul a semnalat în mai multe rânduri că nu vrea să se implice în războiul din Ucraina, iar în septembrie preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Xi Jinping are anumite întrebări şi preocupări privind acest conflict.

În acelaşi timp, Xi Jinping a afirmat, după discuţia cu Putin de vineri, că sancţiunile şi interferenţele sunt sortite eşecului. Vladimir Putin şi Xi Jinping au discutat despre modalităţi de intensificare a relaţiilor bilaterale. Putin l-a invitat pe Xi Jinping să efectueze o vizită de stat la Moscova la începutul anului 2023.

Ucraina primește un nou pachet de sateliți Starlink

Kirilo Timoșenko, adjunctul șefului biroului președintelui, anunță primirea unui nou pachet de sateliți Starlink, parte a serviciului de internet al companiei SpaceX, din Polonia.

Timoșenkoa scris pe Telegram: „Ucraina a primit un alt lot de Starlink, care va merge la Punctele noastre de Invincibilitate, precum și pentru mediile energetice și medicale”, referindu-se la spațiile încălzite și alimentate cu energie electrică care oferă mese calde, electricitate și conexiuni la internet pentru ucrainenii strămutați, scrie CNN.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice să ofere sprijin suplimentar Ucrainei, susţinând că furnizarea de armament va aduce pacea şi catalogând drept legitime atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei.

„Ar putea părea paradoxal, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cel mai rapid mod spre pace”, a afirmat Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei de presă DPA.

Fiecare ţară are dreptul să se apere. Inclusiv Ucraina

Întrebat despre recentele atacuri ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Stoltenberg a sugerat că sunt acţiuni legitime. Fiecare ţară are dreptul să se apere. Inclusiv Ucraina, a argumentat Stoltenberg în interviu.

Deşi susţine că înarmarea Ucrainei este drumul spre pace, Stoltenberg admite că războiul riscă să se prelungească. „Nu trebuie să subestimăm Rusia. Războaiele sunt impredictibile, trebuie să ne pregătim pentru un parcurs îndelungat şi chiar de noi ofensive ale Rusiei”, a atras atenţia Stoltenberg.

În acest context, Stoltenberg îndeamnă statele NATO şi naţiunile partenere să ofere sprijin militar suplimentar Ucrainei: „Le cer aliaţilor să facă mai mult. Este în interesul securităţii noastre să ne asigurăm că Ucraina câştigă şi că nu câştigă (preşedintele rus Vladimir) Putin”, a subliniat Stoltenberg.

Volodimir Zelenski, a promulgat noua lege a minorităţilor naţionale

Parlamentul de la Kiev a anunţat vineri că legea minorităţilor, adoptată pe 13 decembrie, a fost promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski. Legea a fost criticată de Guvernul Ungariei, care este nemulţumit că este prevăzut conceptul de cetăţenie unică, cea ucraineană, astfel că etnicii maghiari cu cetăţenie ucraineană şi ungară nu mai pot beneficia de anumite facilităţi, precum deţinerea de paşaport ungar, potrivit publicaţiei Magyar Nemtzet.

Legea a fost criticată de Fundaţia Ungară pentru Drepturile Omului şi de Alianţa Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia. Conform celui mai recent recensământ, efectuat în Ucraina în 2001, ponderea minorităților etnice din țară se ridica la 22,18%, rușii fiind cel mai mare grup etnic (17,3%), relatează TASS.

Patriarhia Moscovei în Ucraina trebuie interzisă

Peste jumătate (54%) dintre respondenții, într-un sondaj recent, au afirmat că așa-numita Biserică Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei) trebuie interzisă o dată pentru totdeauna, iar un sfert (24%) au susținut ideea că statul ar trebui să supravegheze activitățile fără a o interzice complet.

Sondajul a fost realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 4-27 decembrie 2022, scrie  ukrainianworldcongress.org.