Războiul din Ucraina. ONU confirmă că Rusia a folosit arme interzise: „Rapoarte credibile” ale bombelor cu dispersie

Sursa: Ivan Cholakov | Dreamstime.com

Biroul ONU pentru Drepturile Omului a transmis, vineri, 11 martie, că a primit „rapoarte credibile” privind mai multe cazuri de utilizare de către forțele rusești a bombelor cu dispersie în Ucraina. Utilizarea nediscriminatorie a acestor arme ar putea constitui crime de război, au arătat reprezentanții ONU.

După ce, la începutul lunii martie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că alianța a constatat utilizarea bombelor cu dispersie în Ucraina, interzise de dreptul internațional, biroul ONU pentru Drepturile Omului a confirmat, ieri, informația, făcând referire la anumite „rapoarte credibile” care vin în susținerea acestui fapt.

Rusia a folosit bombe cu dispersie în Ucraina

„Din cauza efectelor lor pe arii extinse, utilizarea munițiilor cu dispersie în zonele populate este incompatibilă cu principiile dreptului umanitar internațional care guvernează desfășurarea ostilităților”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Liz Throssell, jurnaliștilor la Geneva, într-o conferință de presă.

„Reamintim autorităților ruse că atacurile directe împotriva civililor și a obiectelor civile, precum și așa-numitele bombardamente zonale în orașe și sate și alte forme de atacuri nediscriminatorii, sunt interzise de dreptul internațional și pot constitui crime de război”, a adăugat ea.

Încă trei zile libere pentru bugetari, după minivacanța de 1 Mai și Paști

Codul Rutier. Majoritatea șoferilor încalcă o regulă de bază. Confuzia care aduce amenzi

Munițiile cu dispersie, unele dintre cele mai perfide arme

Bombele cu dispersie sunt alcătuite dintr-un proiectil gol care explodează în aer, împrăștiind zeci sau chiar sute de bombe mai mici pe o suprafață mare. Munițiile cu dispersie sunt arme periculoase, care operează fără discriminare și provoacă răni inutile și suferințe majore în rândul civililor, așa cum ONU spune că s-a întâmplat și în Ucraina.

Muniție bombe cu dispersie/ Sursă: Twitter

Convenția privind munițiile cu dispersie reprezintă un răspuns la suferința provocată de munițiile cu dispersie, care au ucis și rănit multe mii de civili în țările în care au fost folosite. În mai 2008, 107 state au încheiat un tratat internațional care interzice aceste arme. Negocierile care au dus la acest lucru au făcut parte din „Procesul de la Oslo”, o inițiativă norvegiană al cărei scop era încheierea unui tratat privind munițiile cu dispersie până la sfârșitul anului 2008.

Convenția a fost deschisă spre semnare la 3 decembrie 2008 și a intrat în vigoare la 1 august 2010. Rusia nu este parte la convenție, dar - o completare importantă a dreptului internațional umanitar (DIU) - aceasta consolidează normele fundamentale ale dreptului internațional umanitar cutumiar care sunt aplicabile tuturor statelor.

Aceste norme impun părților la un conflict să facă în permanență distincția între civili și combatanți, să direcționeze operațiunile numai împotriva obiectivelor militare și să aibă grijă în permanență să cruțe civilii și obiectele civile. Pe baza acestei convenții, munițiile cu dispersie sunt considerate - la fel ca și gloanțele explozive și expansive, armele chimice, armele biologice, minele antipersonal, armele care utilizează fragmente nedetectabile și laserele orbitoare - ca arme interzise de DIU.