1 ianuarie 2025

Pe 1 ianuarie s-au născut James Frazer, J. Edgar Hoover, J.D. Salinger, Maurice Bejart, Gheorghe Dinică, Nicolae Linca, Radu Şerban, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ana Aslan, Emil Brumaru, I.A. Brătescu-Voineşti.

Cum altfel, ia să vedem ce spune regina mitologiei românești, Antoaneta olteanu, dspre prima zi a anului. Iată:

 

”Sf. Vasile; Sân-Vasii; Anul Nou; Crăciunul mic, fratele Crăciunului Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; Sf. Vasile cel Mare Sărbătoare prin excelență laică, zilei de 1 ianuarie i-au fost căutate rădăcini creștine, care s-o ancoreze în marea sărbătoare a Crăciunului. Astfel, mai era numită Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului, deci o sărbătoare de mai mică importanță comparativ cu Crăciunul. Faptul intră însă în contradicție cu marele număr de practici magice și rituale ce se săvârșeau în această zi. Prezența Sfântului Vasile este și ea explicată diferit, în lumina mitologiei populare: Vasile este chiar numele de botez al lui Iisus Hristos; alteori este un chefliu nevinovat, întâiul urător și petrecăreț, cel care a instituit tradiția sărbătorii care-i poartă numele.

Prima zi a anului este considerată un moment deosebit de propice desfășurării practicilor magice de orice natură. Pe de o parte, reprezintă un moment de cumpănă („cumpăna dintre ani“), care, în funcție de buna cunoaștere a tradiției mitologice, poate fi îndreptată în sensul dorit, în timp ce, de cealaltă parte, este o zi fastă prin excelență, este prima zi a anului, a unui nou interval de timp, tipar în care pot fi forjate evenimentele viitoare. În acest sens trebuie înțelese toate practicile de propițiere, prin care oamenii încearcă să-și stabilească singuri un destin fast în intervalul următor, atât pentru ei, cât și pentru gospodărie (animale, recolte, starea vremii ș.a.). Nu numai oamenii dispuneau atunci de aceste puteri deosebite prin care influențau destinul: toate obiectele din gospodărie, plante variate puteau de asemenea să ofere un sprijin neprețuit oamenilor în aflarea sau influențarea viitorului.

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, începută la Crăciun, obiceiurile care aveau drept scop colindatul reveneau la domeniul fundamental al vieții țăranului: muncile agricole, fertilitatea câmpului, viitoarele roade bogate. Semănatul, Plugușorul, Plugul cel mare, Vasilca sunt cele mai importante tipuri de texte magice ce se rostesc în această zi, având o puternică valoare augurală colectivă: erau adresate individual, unui gospodar anume, dar același conținut se referea și se repeta pentru toți agricultorii din sat.

În aceeași categorie a manifestărilor augurale bazate pe principiile „magiei primei zile“ a anului se încadrează colindele ce vizează bunăstarea, fizică și materială a individului: Sorcova, colindele Sf. Vasile se adresează celor apropiați, cunoscuților, urându-le acestora în principal sănătate și putere de muncă. Viața sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cesareei din Capadocia. Într-acea vreme trăia în Pont, ce se afla în Capadocia, un dascăl prea învățat și făcător de bine, Vasile. Drept măritor al lui Dumnezeu și plin de osârdie, el avea pe Emilia soție, întru toate cele bune asemănătoare lui. Cinci copii împodobiră traiul lor: patru fii și o fiică, Petru, Vasile, Grigore, Navcratie și Macrina se numeau ei.

Purceși din părinți bine credincioși și crescuți în teama lui Dumnezeu, toți acești copii ai lui Vasile și-ai Emiliei ajunseră în locuri de mare cinste, cum se arată: Petru, episcop al Sevastiei, Grigore, episcop al Nissiei, Navcratie, pustnic și mare făcător de minuni, iar Macrina a fost și ea sfințită pe temeiul faptelor ei bune. Dar mai presus de toți fu lăsat de Dumnezeu să se arate Vasile, cel de-al doilea fiu al lui Vasile și-al Emiliei. La cele dintâi învățături a avut dascăl și povățuitor chiar pe tatăl său.

El l-a îndrumat nu numai în toată învățătura, dar și în căile credinței. Dară după cum albina ostenește, culegând mierea din totul felul de flori, asemenea și Vasile, după ce s-a îndestulat cu învățăturile date lui de către tatăl său, a năzuit să purceadă mai departe. și-așa a mers în cetatea Cezareei din Capadocia, ca să prindă și învățăturile ce se primeau acolo, unde învățase și Sfântul Grigorie, cuvântătorul lui Dumnezeu. În puțină vreme Vasile ajunsese să se desăvârșească într-atât, încât s-a făcut slăvit și vestit tuturor celor mari ai cetății și la tot poporul. Atâta doxie și bună vorbire avea, că toți îl aveau ca pe-un preot, mai înainte de preoție. Cinstit, cucernic și vrednic înaintea tuturor era Vasile... (Lascarov-Moldovanu, pp. 13-14).

✦ Într-una din zile, un evreu prefăcându-se că-i creștin, vrând să știe și el de Sfintele Taine, s-a alipit de cei credincioși și a intrat în biserică. Arhiereul săvârșea sfânta slujbă. Privind spre altar, evreul a văzut, cu adevărat, un prunc în mâinile sfântului Vasile, pe care el îl sfărâma, întru săvârșirea Sfintei Taine a Împărtășaniei, deși arhiereul ținea în mâinile sale numai pâinea și vinul. Împărtășindu-se credincioșii din mâinile sfântului, a venit și evreul – și i-a dat și lui arhiereul – ca și celorlalți creștini – o părticică din sfintele daruri.

Evreul a luat-o în mâini și a văzut că-i carne cu adevărat. După aceea, apropiindu-se de pahar, a văzut că în el se află sânge. Păstrând împărtășania, evreul s-a dus, cuprins de înfricoșare, acasă la el și a arătat-o nevestei sale, spunându-i despre tot ce văzuse. A crezut apoi cu adevărat că înfricoșată și prea înaltă este taina creștinească. Și a doua zi a mers la sfântul Vasile – rugându-l să-i dea sfântul Botez. Mulțumind lui Dumnezeu, Vasile a botezat atunci pe evreu și toată casa lui (Lascarov-Moldovanu, pp. 21-22).

Tradiții: După readucerea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie, a fost numit Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului (Ghinoiu, 1997, p. 54). ✦ Sf. Vasile e mai plăcut lui Dumnezeu, e unul din sfinții ce au făcut minunile cele mai mari. Sf. Vasile e păzitor de duhuri rele, are mare putere asupra dracilor. Cu rugăciunile lui se scot duhurile necurate din oameni (Mușlea-Bârlea, p. 339).

✦ Pe Domnul Hristos îl cheamă Vasile. Numele Hristos, adică creștin, i-au pus tocmai când era de 30 de ani, când s-a botezat. Domnul Hristos s-a născut de Crăciun, iar la săptămâna, de Sf. Vasile, l-au botezat în legea cea veche și i-au pus numele „Vasile“ (Niculiță-Voronca, I, p. 98).

✦ Sf. Vasile e mare bețiv, el stă călare pe poloboc, de ziua lui se fac veselii și chefuri; de altfel, e tare bun. El s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi. Acesta i-a dat cea dintâi zi, Anul Nou. Bucuros, Sf. Vasile a luat un clopoțel și a legat la toartă o crenguță de busuioc, și s-a suit la Dumnezeu să ureze. De aceea la Sf. Vasile se urează (Niculiță-Voronca, II, p. 222).

✦ Sf. Vasile e holtei, atunci se fac petreceri mari. El face pozne mari, dragosti; e împăratul iubirilor. El petrece și iubește, și joacă și cântă – le cântă muzici, strică fete, beau, fură... Sf. Vasile cel Mare 1 ianuarie 25 (Niculiță-Voronca, II, p. 223).

✦ Se spune că Sf. Vasile era om posomorât, închis și, ca să-l facă să râdă, i-a făcut de sărbătoarea lui năluciri d-astea la Anul Nou, ca jienii, ca să-l facă să râdă. Și o râs (Jula-Mănăstireanu, p. 53).

Obiceiuri: Colindul cu Vasilca (Siva): țiganii au obiceiul să colinde cu o căpățână de porc, împodobită cu panglici și mărgele: Sus sunt înalte mănăstiri, Mănăstiri, nalte zidiri; Iar în ele cine șede? șede Maica și cu Fiul și-mi judecă pe Siva De ce este așa grasă, Așa grasă și frumoasă, Întrebând-o, ispitind-o: Ce-a băut și ce-a mâncat De are trup așa-ncălat? Iară Siva răspundea și din gură cuvânta:

– Sus la munte m-am suit, Jir și ghindă mi-am păscut; Jos, mai jos m-am pogorât, Apă rece mi-am băut, Apă rece, sloi de gheață, Priitoare la-ngrășeață. În grădină c-am sărit, Ceapă verde mi-am păscut, Două-trei verzi am stricat, Când românii m-au simțit: Sar ei cu topoarele, Ciubotari cu-ntinsorile, Lăutari cu arcușele, țigani cu baroasele. Mă bătură, Mă-njunghiară, Mă pârliră, Mă-mpărțiră. Luară românii slănina și țiganii căpățâna și frumos mi-o-mpodobiră Cu cercei și cu mărgele, și-am adus-o la dumneavoastră Cu bani mari s-o dăruiți: Doi-trei galbeni înfloriți, C-un colac de grâu curat, Să-l avem pentru mâncat; Sub colac vadra de vin, C-așa-i legea din bătrâni, Din bătrâni, din oameni buni. La mulți ani cu sănătate, Că-i mai bună decât toate, La boieri ca dumneavoastră, Că sunteți propteaua noastră (Gheorgheasa, p. 76).

După terminarea colindatului cu Vasilca, ceata se strânge la o cârciumă, spre a chefui. Apoi se despart, dezgătind căpățâna și luându-și fiecare ce-a pus, iară pe ea o fac un prânz, spre a se face finirea acestui obicei (Mușlea-Bârlea, p. 330).

✦ Masa moașei: În Mehedinți, seara vin părinții cu copiii la moașă, aducând plocon cu azime. Moașa s-a pregătit din timp cu colaci împodobiți cu fir de arnici și monezi înfipte în cocă. Asistată de mamă, moașa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină și-i ridică la grinda casei, urându-le: „Bine-au venit nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la mulți ani! Să crească și să trăiască, cu norocul să se hrănească!“ (Chicet-1, p. 28).

✦ Semănatul: Când vin la semănat, zic că seara au umblat cu plugul și au arat, și acum trebuie să samene brazdele (Mușlea-Bârlea, p. 325).

✦ În ziua de Anul-Nou, dis-de-dimineață, semănătorii te seamănă cu grâu, firitisindu-te: Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, 1 ianuarie 26 Ca perii Pe la mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate-ndestulată! (Niculiță-Voronca, I, p. 94) Iau o grapă cu tânjală, leagă la jug o teleancă, se înjugă patru flăcăi, doi îi mână cu biciul, unul cu desagii pe umăr și cu semințe în ei de toate cerealele (îndeosebi grâu). Merg pe la case și seamănă, zicând: „Sănătate noului!“ Omul de gazdă îi răspunde: „și la anul cu sănătate!“ (Mușlea-Bârlea, p. 325).

✦ După ce a trecut timpul semănatului, gospodina mătură toată casa și strânge sămânța semănată, iar gospodarul, luând-o, se duce cu dânsa ș-o aruncă în ocolul vitelor și mai cu seamă în târla oilor, anume ca acestea să se înmulțească ca pâinea și ca băieții ce au semănat. Oamenii la care vin băieții cu semănatul cred că peste tot anul le va merge bine și vor fi onorați, și cu cât mai mulți băieți umblă cu semănatul, cu atâta are să fie anul mai mănos. Iar dacă nu le vin băieți cu semănatul, atunci cred că peste tot anul le va merge rău și nu vor fi băgați în seamă (Marian, 1994, I, p. 117).

✦ Un obicei săvârșit în colectiv, de grupuri mici sau de cetele de feciori, era acela al dezlegării anului. Ei dezlegau anul și rodul, umblând pe ulițe colindând, iar vacarmul pe care-l făcea cu bicele, buciume sau oale avea ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele și animalele dăunătoare recoltei etc. Feciorii dezleagă atunci și „câșlegile“ (cununiile), descântând: Slobozim câșlegile Să mărităm fetele. Umblați, feciori, Să vie pețitori (Bocșe, p. 265).

Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi, cu îndestulare ori lipsă, tot anul (Gorovei, 1995, p. 156).

✦ În ziua de Anul Nou să arunci spice prin casă, iar seara să le strângi și să le arunci și în ziua de Sf. Ioan; apoi fă un mănunchi din ele și le pune undeva, căci sunt foarte bune de durere de cap, să te speli (Niculiță-Voronca, I, p. 101).

✦ Femeile culegeau în ziua de Sf. Andrei, dis-de-dimineață, mai multe rămurele din fiecare arbore roditor (mai cu seamă însă din meri, peri și trandafiri), iar în lipsa acestora din vișini, zarzări sau gutui, și apoi, legând la un loc câte trei rămurele diferite, destina câte un mănunchi de acestea fiecăruia dintre ai familiei, soțului, copiilor etc. După aceasta puneau toate rămurelele într-un vas cu apă și la o temperatură potrivită, ca să înmugurească. Rămurelele încetul cu încetul înmugureau, dau foi și până în ajunul Anului Nou chiar înfloreau. Și ale cui rămurele înfloreau sau cel puțin înmugureau sau înverzeau, acela era mai norocos. Florile acestor rămurele erau destinate a se pune la sorcovele pe care copiii aveau să le poarte în dimineața zilei de 1 ianuarie (Marian, 1994, I, p. 118).

✦ Sorcova: În ziua de Anul Nou copiii umblă cu sorcova din casă în casă, și mai cu seamă pe la cunoscuți. Sorcova se face îmbrăcând o nuia cu hârtie. Această hârtie se taie în șuvițe și o margine se crestează cu foarfecele; marginea necrestată se înfășură pe băț și crestăturile hârtiei formează niște cârlionți ce împodobesc sorcova. Pe lângă hârtia cu care se înfășoară nuiaua, se adaugă crăculițe ce închipuiesc deosebite flori, făcute tot din hârtie. Se mai pune colea și colea o crăculiță de merișor.

Urarea copiilor este următoarea:  Sorcova, Vesela, Să trăiți, Să mărgăriți, Ca un măr, Ca un păr, Ca un fir De trandafir, Peste vară, Primăvară, Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul, La anul și la mulți ani! Câteodată copiii, în joacă, iau în deșart numele sorcovei și zic: Sorcova, Morcova, Dă-mi, jupâne, roșcova. Dacă nu mi-i da, Dracul să te ia (Ispirescu, ff. 2-5).

La Anul Nou umblă pe la cei mai bogați cu plocon, spre a le da vin de băut, de asemenea și pe la cei ce îi cheamă Vasile (Mușlea-Bârlea, p. 334).

✦ În ziua de Anul Nou se bea mult vin, crezându-se că, cât vin vor bea în ziua aceea, atâta sânge vor avea în obraz, în timpul anului (Mușlea-Bârlea, p. 334).

✦ Pentru a crește cânepa frumos, femeile beau și joacă fusul și furca în cârciumă de Sfântul Vasile (sau în ziua de Lăsatul Secului la Postul Mare; în ziua de Spolocanie; la lăsatul secului de brânză): „dacă n-ai cu cine, măcar și singură să tropăiești“ (Bot, p. 284).

✦ Cum e omul la Anul Nou, așa va fi tot anul (Mușlea-Bârlea, p. 335).

✦ Cel mai mare în casă dă bacșiș celui ce strănută în acea zi. Se zice că trage a bine cel ce strănută, casa e norocoasă peste tot anul (Ispirescu, f. 5).

✦ Cine strănută în seara de Sf. Vasile, are noroc tot anul. Cine nu strănută în ziua de Anul Nou, acela nu va ajunge până la anul viitor (Candrea, 1928, p. 171).

✦ În ziua de Sf. Vasile cine va dormi tot anul va dormita (Gorovei, 1995, p. 216).

✦ Dacă coși în ziua de sfântul Vasile, ai noroc mare. Dacă ești băiat, te-nsori, dacă ești fată, te măriți („Ion Creangă“, an V, nr. 4, 1912, p. 117).

✦ Unele femei fac piftii, ca să fie grase și frumoase peste an (Ispirescu, f. 7). Pentru bunul mers al vieții și al treburilor: Atunci se înnoiesc toate și de aceea se dorește ca să fie toate bine. Oamenii se firitisesc, ca să fie cum mai bine peste an, să le dea Dumnezeu sănătate, bucurie, noroc și spor. În ziua aceea să pui gând bun la toate și a bine să le menești, că rămân așa. Atunci să te păzești să nu te superi, să nu te sfădești, să fii vesel și tot anul așa vei fi (Niculiță-Voronca, I, p. 94).

✦ Pentru ca familiei 1 ianuarie să-i meargă peste întreg anul lucrurile tot înainte și să facă spor, poporul nutrește credința și are datina ca în ziua de Anul Nou fierbe în oală cap de porc și nicidecum găină, în credința că, precum porcul rânește tot înainte, tot așa și lucrurile din casă să-i meargă tot spre spor; iar nu fierbe găină, pentru că, precum găina râșchie tot înapoi, așa și familiei unde se mănâncă în ziua de Anul Nou găină îi merg trebile tot înapoi (Pop-Reteganul-1, ff. 43-44).

✦ La Anul Nou, pe demâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și s-o mânuiască de trei ori. Așa, plugarul ia sapa, cu care dă de trei ori în pământ, și furca, cu care ridică de trei ori. De asemenea fac, fiecare în felul său, ciubotarul, croitorul, dulgherul, chetrariul și morariul, ca semn de bărbăție și spor la lucru (Gorovei, 1995, p. 9).

✦ În dimineața Anului Nou se pun în halăul vitelor, de unde le adăpăm, bani de aur și de argint, ca să se curățească vitele ca aurul și ca argintul și să le priască bine peste an (Pop-Reteganul-2, f. 9). Despre muncile câmpului: Era obiceiul ca primul colac împletit la Anul Nou să se păstreze până primăvara, când se da „trăgătorilor“ (boi sau cai), să-l mănânce înainte de a începe arătura. Deosebit de interesant este și faptul că o variantă mai veche a acestui colac avea formă antropomorfă și purta numele de Crăciun (Ciubotaru, p. 108).

✦ La Anul Nou, locuitorii se duc la grădinile lor, unul cu un topor, altul cu un braț de paie. Cel dintâi se duce la pom, rostind că vrea să-l taie, cel cu paiele zice să nu-l taie, căci îl va lua în chezășie că la vara viitoare va face roade multe. Apoi îl leagă cu paie, semn că l-a luat în chezășie. Aceasta se repetă de trei ori (Mușlea-Bârlea, p. 335).

Oracular: Pentru masă se fac plăcinte cu bilete. Înainte vreme își scria fiecare biletele ce voia. De un timp încoace a început a se tipări (...). Aceste bilete se fac sululețe, se pun în unt ori untură și se presară în umplutura plăcintei. După ce se coace plăcinta, se taie și se aduce la masă. În fiecare bucățică trebuie să se afle câte unul, două sau mai multe bilețele. Cei ce mănâncă își găsesc în ele urarea ce-i aduce orânda (Ispirescu, ff. 6-7).

Despre vreme: De Anul Nou se mărește ziua (Niculiță-Voronca, I, p. 94).

✦ Cum e ziua de Anul Nou, așa va fi și anul: bun sau rău (Mușlea-Bârlea, p. 338).

✦ Dacă la Anul Nou e vreme bună, atunci va fi un an bun; dacă va ploua, va fi vânt în iunie, iar dacă va ninge – se fac bucate (Gherman-4, 1923, p. 118).

✦ De Anul Nou, dacă va fi chidie pe copaci, e anul mănos (Niculiță-Voronca, I, p. 95).

✦ Dacă în ziua de Anul Nou e ger mare și pe omăt se văd multe steluțe, e semn că anul ce urmează va fi un an bun și vor fi multe cununii. Dacă în ziua de Sf. Vasile va fi moale, atunci și timpul de vară va fi potrivit și mai ales pentru fân (Marian, 1994, I, p. 112). Alții zic din contră, că dacă va fi la Anul Nou vremea moale, vremea va fi ploioasă pe vremea fânului (Gherman-4, 1923, p. 119).

✦ Dacă ninge ori e moleșniță în ziua de Sf. Vasile, va fi îmbelșugat tot anul (Gorovei, 1995, p. 18).

✦ Se crede că dacă în ziua Anului Nou este senin și ger, oamenii în anul viitor vor fi sănătoși; dacă însă în acea zi va fi afară moale și pâclă, apoi că vor urma boale (Gorovei, 1995, p. 210).

✦ În ziua de Anul Nou de se va roși cerul spre răsărit, va fi an ploios (CRP, 1944, p. 6).

✦ Noaptea de Anul Nou de va fi lină și senină, an bun prorocește (CRP, 1944, p. 6).”

 

Tradiţional, în calendar, pe 1 ianuarie, după cum am văzut, este Sf. Vasile cel Mare. Om bun şi suflet mare acest episcop al Cesareei din Capadocia. Şi miluit de Dumnezeu cu puterea cunoşterii şi izvor de teologie. Cu toţii cunoştem, sau ar trebui să cunoaştem, scrierile lui. Poate aţi observat dragi lupi, padawani şi hobbiţi, că unul din titlurile Patriarhului României este cel al urmaşului Sf. Vasile cel Mare, ca Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei.

 

Pe undeva, prin vasta sa operă, Vasile cel Mare a spus „fericiţi sunt cei care ajută şi iubesc pe aproapele lor că drepţi se vor numi şi vor sta la dreapta Domnului. Iară cei care iubesc şi au grijă de animalele lor, din ogradă şi din casă, cai, vitei, oi, turme, căței și pisici, apoi aceia blânzi se vor numi şi vor sta în Inima Domnului”.

Fiţi blânzi, fiţi buni şi milosteniţi-vă atât pentru oameni cât şi pentru animăluţe. După cum ştiţi, prin hotărâre judecătoarească, în State un animăluţ a primit calitatea de "persoană nonumană"! Animăluțele au conștință de sine, doar răspund la numele dat, au caracter, sunt foarte diferite, au sentimente și antipatii, frici și plăceri. Se spună că pot înțelege până la trei sute de cuvinte. Părerea mea este că contează mai ales tonul vocii. Cățeii rămân cu o dezvoltare mentala a unui copil de 3-4 ani, spun specialiștii, dar ce distractivi și loiali sunt!

Vă spun aceasta pentru că am petrecut Revelionul cu cele cinci cățelușe ale mele. Care s-au speriat și se refugiau între picioarele mele la fiecare explozie păcătoasă de pucioasă. Ce păcat că se strică sărbătoarea cu pocnitorile și artificiile lor. Blestemul lui Vodă Caragea să fie pe capul lor de imbecili ! Cu bici de cânepă se pocnește de Sărbători, nu cu pocnitori de pucioasă, că doar nu suntem chinezi...

Sunt singur din diferite motive, copiii mei sunt bolnavi de gripa la modă în București, dar și mizantropia joacă un rol important.  Nu știu de ce, dar nu am putut să prind cabaretul de pe net. Așa că m-am uitat la filme, bând ”kir” adică șampanie brut cu un jet de Creme de Cassis de Dijon. La ora Anului Nou al României am ascultat Cuvântul de Anul Nou al Patriarhului, pe Radio Trinitas. BOR a declarat anul 2025 Anul Omagial la Centenarului Patriarhiei Române și Anul Comemorativ al Duhovnicilor și Mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Interesant...

Acum vă rog să mă scuzați, am câteva lucruri de făcut în anul acesta și o să încep cu prima zi, doar mâine este o altă zi!

 

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  1 ianuarie 2025

 

BERBEC   În prima zi din 2025, te trezeşti târziu şi te culci devreme! Ai idei bune în ceea ce priveşte banii. O prima zi a anului 2025, o zi  care trece repede pentru că ești obosit și cu stomacul prea plin. Nu crede tot ce ţi se spune şi nu te lua după sfaturi. Dacă este să faci o vizită, mai întâi odihneşte-te după noaptea nedormită de Revelion. Apare o situaţie. Propria inteligenţă şi intuiţia pot rezolva problema!

TAUR   Lucrurile se înşiră favorabil din prima zi a anului. O întâlnire importantă, o vizită în prima zi a anului, care îţi poate da indicii preţioase pentru un proiect pe care îl ai de mult în minte.  Ţine-ţi cunoştiinţele (mai ales cele feminine) strict la distanţa potrivită, nu încuraja efuziunile sentimentale şi micile confesiuni evident, mincinoase.

GEMENI  Dacă ieşi pe afară, pleci la drum, atenţie la frig şi la cum te îmbraci. Ai multe de facut azi, în prima zi a anului şi ai şi câteva idei, pe care le-ai şlefuit de ceva timp timp în mica vacanta de Crăciun. Daca perseverezi, adică dacă nu laşi totul neterminat, s-ar putea sa dai nu dai greş după cum se mai întâmplă. Anul acesta eşti mai puţin superficial!

RAC  Nu-i supăra pe cei din jur cu problemele tale existenţiale, sentimentale! O atitudine prevenitoare şi calmă, ca şi schimbarea inteligentă a modului de abordare aduce succesul – spune înţeleptul chinez. Poate ar trebui să-i urmezi sfatul! Coordonatele primei zile a anului 2025 sunt veselia şi lipsa de griji, doar este vacanță. Şi o mare dorinţă să te simţi bine, să dansezi, să fie armonie şi pace. Da, dacă urmezi sfaturile înţeleptului chinez!

LEU   Vremea capricioasă şi vremurile nesigure îţi dau griji şi neliniști care nu sunt ale tale. Scutura-te de ele si regaseste-ti buna dispozitie! Oricum nu ai ce face decat să filozofezi şi să te bucuri de micile tale realizari de anul trecut, de cei care te iubesc şi de Soarele, protectorul tau, care straluceşte mereu şi mereu! Astăzi, în prima zi a anului, fă vizite sau invită la tine oameni cu care te simţi bine, ai ce discuta şi ai dori să fiţi împreună tot anul 2025.

FECIOARĂ  Nu te repezi sa tragi concluzii. Mai ales astăzi care poate fi un nou inceput, o nouă şansă. Lasa analizele complicate si motivele de disconfort. Nu este nici folositor şi nici nu este indicat. In general si astazi in special anturajul tau şi familia iţi sunt favorabile şi te sustin. Stelele te sfatuiesc să o laşi mai moale cu ambitiile tale care ti-au cam macinat nervii şi stomacul. Mare atentie la ce mănânci! Adică, la ce mai mănânci, poate ai mâncat prea mult!

BALANŢĂ   Climatul este electric în jurul tău. Mai multe planete şi indicatori astrologici îţi sunt favorabili la începutul lunii ianuarie şi mai ales astăzi, în prima zi a anului. Planurile, proiectele, cele stabilite astăzi sau începute astăzi aduc în viitor rezultate bune. Evită spaţiile largi, friguroase, cu prea mult curent sau locurile prea aglomerate. Nu călători pe întuneric, sfat general valabil!

SCORPION  Eşti mai voluntar, mai determinat în hotărârile tale.   O primă zi favorabilă, în special pentru activităţile de organizare, de început de an. Toată ziua este plină de aspecte planetare bune, fiind o zi explicită, transparentă, aşa că fii foarte atent la semnalele şi informaţiile pe care le primeşti. Stelele au un moment de bunăvoinţă. Comunică cu prietenii. Veşti bune şi programe de distracţie.

SĂGETĂTOR  Se pare că eşti depăşit de evenimente. Din prima zi a anului, de la început de an nu trebuie să te ambalezi. Dimineaţa, dacă te-ai trezit, amână, dacă depinde de tine, orice vizită, orice întâlnire importantă sau decizie majoră. Hotărârile importante trebuie luate în momente importante. A doua parte a zilei este mai bună, iar seara chiar foarte bună.

CAPRICORN   Uneori ai nevoie de putina solitudine. Astăzi, când te trezeşti, la prânz, puţină solitudine, singurătatea îţi face bine. Nu te implica în conflicte, în problemele altora, fie că sunt din familie, fie din anturaj – astăzi nu eşti un bun mediator. Dacă eşti la drum, sau te pregăteşti de drum, trebuie să ştii că stelele îţi sunt binevoitoare. Pe seară, poţi să asculţi cu zâmbetul pe buze aventurile colegilor, poveștile lor sau ale prietenilor, din noaptea de Revelion!

VĂRSĂTOR  Dacă lucrurile nu merg chiar cum vrei, evită să te enervezi degeaba din cauza unor nimicuri sau a unor defecte de comunicare.  Fii deosebit de clar în discuţii fie că sunt în familie, sau cu prietenii.  Ziua de astăzi este un prilej să recapeţi iniţiativa, chiar de la început de an. Prerogativele tale trebuiesc reafirmate chiar de la început, să se ştie regula jocului!

PEŞTI  Beneficiezi din prima zi a anului de o conjunctură favorabilă. Energia ta vitală este în creştere, iar tot ceea ce te deranjează este că toţi prietenii sunt foarte ocupaţi.  De la inceput de an trebuie sa te hotarasti care sunt prioritatile tale. Daca te lasi purtat de valurile vieţii s-ar putea să naufragiezi pe o insula, cât o fi tu de Peşte. O insulă pustie, ca în Insula Misterioasă!